Operatorul telecom, banca, aeroportul, industria alimentară sunt pe lista activelor care vor fi înstrăinate în următorii ani, potrivit vicepremierului moldovean, Valeriu Lazăr. „Avem o agendă de privatizare pe care o vom anunţa imediat după scrutinul electoral pentru locale din această perioadă, dar în două săptămâni vom scoate pe Bursa de Valori Chişinău participaţiile noastre la o serie de societăţi din diferite sectoare, şi pe agroalimentare, şi pe partea de energie, iar privatizările cele mai mari, mai interesante, acum le pregătim“, ne-a spus Lazăr. Şi oamenii de afaceri din România speră ca situaţia politică din Moldova să fie stabilă pentru a putea investi cu încredere în zonă.
„Am, de vreo opt ani, o afacere în Republica Moldova. A fost o perioadă mai grea, dar în ultimii ani situaţia s-a schimbat, şi acum este bine de investit în această ţară“, a spus preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru.
Autorităţile moldovene intenţionează să dea drumul privatizărilor, astfel încât firmele româneşti vor avea de unde alege. „Privatizările sunt dintotdeauna un subiect sensibil din punct de vedere politic şi de aceea aşteptăm o perioadă de stabilitate politică. Aceasta ar însemna să avem în faţă trei-patru ani fără alegeri ca să putem lansa aceste reforme“, a precizat vicepremierul moldovean.
Reprezentanţii companiilor româneşti sunt deschişi propunerii de a investi în Moldova, mai ales după ce în ultimii ani relaţiile dintre cele două state s-au îmbunătăţit vizibil. „Relaţiile noastre cu Republica Moldova sunt foarte bune în acest moment, suntem ajutaţi din punct de vedere politic pentru a putea penetra piaţa din Moldova“, a spus patronul firmei de procesare a cărnii Cris-Tim, Radu Timiş.
Legislaţie modificată
Autorităţile modovene aşteaptă firmele româneşti să investească în toate domeniile pe care le consideră atractive, iar interesul nu lipseşte, deja multe companii româneşti investind în Republica Moldova. „Interes există. Şi nu doar din partea societăţilor pur româneşti. Problema cu originea capitalului este relativă. De exemplu, la BCR este Erste în spate; ca şi în cazul Petrom, sunt societăţi româneşti, dar cu capital din afară. O serie de multinaţionale care la timpul lor şi-au relocalizat către România afacerile, mai ales în zona industriilor, continuă acum procesul de relocalizare către Republica Moldova, care este următoarea zonă în vizorul marilor producători. Concerne industriale mari, care cu câţiva ani în urmă, în goana după optimizarea costurilor, au ales România sau Bulgaria ca destinaţie, se orientează acum către Republica Moldova. Noi ne-am pregătit pentru acest val de investiţii“, a spus Lazăr.
În acest sens, oficialul moldovean a explicat că legislaţia va fi schimbată pentru a scoate la vânzare diferite active ale statului, considerate până acum strategice. „Vom opera modificări în legea care stabileşte o listă neagră a privatizărilor, de unde vom scoate o parte din aşa-numitele active ale statului care nu sunt pasibile privatizării; acolo, momentan sunt întreprinderi de generare şi distribuţie energie electrică, alte societăţi din industria agroalimentară care erau considerate strategice şi astfel închise sectorului privat“, potrivit oficialului moldovean.
Oamenii de afaceri români sunt pregătiţi pentru a se extinde pe o nouă piaţă. „Noi tocmai ne pregătim acum să intrăm pe piaţa Republicii Moldova, ne-am agreat depozitul local din Iaşi şi presupun că, în două săptămâni, produsele noastre vor fi în cele mai mari trei lanţuri de retail din Moldova“, a spus directorul general Cris-Tim, Radu Timiş. El a mai arătat că în funcţie de cum vor merge vânzările, se va decide asupra unei investiţii mai consistente, mai ales că autorităţile moldovene caută investitori în zona industriei agroalimentare. „Să vedem cum penetrăm piaţa, şi apoi ne vom face calcule cu investiţii mai mari. Nu excludem deloc extinderea pe piaţa moldovenească, dar să vedem dacă suntem competitivi ca preţ“, a mai spus Timiş.
Ce scot la privatizare moldovenii
Printre activele vizate a fi scoase la privatizare se numără companii din domeniile telecom, bancar, transporturi şi industrie alimentară. „Printre obiectivele de privatizat avem banca, ne gândim cum şi când să privatizăm operatorul istoric MoldTelecom. Ne gândim la diferite formule de a oferi accesul secorului privat în alte active din infrastructură, cum ar fi aeroportul, calea ferată. Aici nu vorbim de privatizări clasice, întrucât cunosc ţări care au ieşit cu totul din aceste structuri, dar este nevoie de capital enorm, însă  căutăm formule prin care să oferim acces sectorului privat. Pot fi diferite concesionări sau societăţi mixte“, a precizat Lazăr.
Autorităţile moldovene încurajează investiţiile străine oferind un regim fiscal avantajos. Impozitul pe venit e progresiv, cota minimă fiind 7%, iar cea maximă, 18% (se acordă o deducere de 500 euro pe an). În plus, în zonele economice libere (Chişinău, Ungheni, Otaci, Valcaneş, Taraclia, Tvardiţa şi Bălţi), investitorilor li se promite că vor beneficia, timp de zece ani, de legislaţia în vigoare în momentul înfiinţării firmei, de cotă înjumătăţită pe impozitul pe profit, de scutire de TVA sau accize în cazul mărfurilor importate în zonele libere, prelucrate în acestea şi exportate.