- Care sunt cele mai importante proiecte pe care le implementați la momentul actual în zona canalizărilor din București?
Avem în prezent deschise 61 șantiere în toate sectoarele Bucureștiului, în care desfășurăm lucrări de redimensionare sau extindere a rețelelor de apă și canalizare, dintre care 21 sunt șantiere pentru sistemul de canalizare. Compania noastră a implementat, de altfel, pe tot parcursul acestui an, multiple proiecte de modernizare a infrastructurii de preluare a apelor uzate, fiind atenți să evităm disconfortul populației și să reducem efectele asupra circulației rutiere.
Suntem în plină implementare accelerată a programului de investiții, care prevede, printre altele, reducerea riscului de inundații atât în zonele centrale, cât și în cele depresionare prin extinderea rețelei de canalizare pluviale și menajere cu peste 94 de kilometri, dar și prin creșterea capacității de transport a rețelei existente în caz de evenimente pluviometrice extreme. Toate aceste lucrări sunt estimate la o valoare de 89 de milioane de euro, fonduri asigurate de compania noastră.
- Care sunt cele mai mari probleme ale sistemului actual de canalizare din București?
Prima și cea mai importantă provocare a sistemului de canalizare din București este reprezentată de vechimea, uzura sistemului, pentru a cărui modernizare și extindere Apa Nova investește continuu de peste 20 de ani.
O altă problemă este reprezentată de maniera în care o parte a populaței înțelege să utilizeze infrastructura de canalizare, deversând substanțe care erodează conductele și poluează apa.
Pe lângă aceste complicații, reprezentate majoritar de vechimea rețelei și uzura fizică a sistemului, există și o presiune determinată de dezvoltarea imobiliară accelerată, fără a exista o corelație cu o strategie de dezvoltare a infrastructurii rețelelor.
- Cât însumează investiția necesară pentru a moderniza sistemul de canalizare din București?
În prezent, sistemul de canalizare trebuie să răspundă nevoilor unei populații ce depășește 2.100.000 de locuitori, colectării și evacuării apelor industriale, precum și preluării apelor meteorice de pe o suprafață ce depășește 20.000 de hectare. Dezvoltările urbanistice existente și previzionate ale comunităților învecinate pot avea un aport de apă uzată menajeră provenind de la minim 200.000 locuitori, precum și cantități importante de ape uzate industriale și ape meteorice colectate de pe o suprafață suplimentară de aproximativ 50.000 hectare.
Cu investiții totale până acum de peste 560 de milioane de euro însumate în rețeaua de apă potabilă și canalizare, compania noastră a reușit, de la preluarea Concesiunii, extinderea rețelei de canalizare cu peste 250 de kilometri și înlocuirea altor 75 kilometri de rețea de canal, urmând să implementăm în continuare programul de lucrări strategice prin care vom asigura fonduri în valoare de peste 367 milioane de euro în următorii 11 ani, în beneficiul bucureștenilor.
- Câte spații de epurare pentru apele uzate urbane gestionează Apa Nova în București? Toată apa uzată din Capitală ajunge la un moment dat într-un astfel de sistem de epurare?
Utilizarea și exploatarea responsabilă a resurselor naturale epuizabile este una dintre preocupările noastre principale, fapt demonstrat prin consumul tot mai mic al acestora în procesele de captare, producție, transport și distribuție a apei potabile, cât și de colectare, transport și epurare a apelor uzate și meteorice. De altfel, față de 2001, de exemplu, am diminuat cu aproximativ 63,5% cantitatea de apă brută preluată și consumată din resurse naturale.
Apa Nova operează cea mai mare stație de epurare a apelor uzate din sud-estul Europei, respectiv Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina Faza I, tratând un influent de 7,8 metri cubi pe secundă, respectiv 250.000.000 mc anual, rezultat al apelor casnice, industriale și meteorice generate de populația de 2,1 milioane de bucureșteni pe care o deservim la această oră. În 2020, la fel ca și în anii trecuți, parametrii apei epurate complet și încărcările efluentului epurat parțial au respectat valorile reglementate, iar anul trecut, de exemplu, debitul mediu epurat complet de către compania noastră a fost de 5,05 m3/s.
În cadrul programului de dezvoltare durabilă, în anul 2021, Apa Nova a realizat investiții în domeniul protecției mediului de aproximativ 4,2 milioane lei, proiectul cel mai important din această categorie fiind reprezentat de realizarea unei noi instalații de biogaz la Stația de Epurare Ape Uzate Glina și achiziția unui gazmotor, acestea contribuind la eficientizarea funcționării stației.
În plus, odată cu finalizarea proiectului Stației de Epurare a Apelor Uzate Glina Faza II (stadiul actual al lucrărilor fiind de 73,38%), vom prelua în operare incineratorul de nămol de la Glina, care este, de fapt, o stație complexă de incinerare cu tehnologie avansată, controlată în cea mai mare măsură automat.
Stația de incinerare a nămolului va avea o capacitate de incinerare de 790 tone nămol pe zi, în așa fel încât să poată trata cu succes cantitatea totală de nămol produsă de către Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina. La finalul extinderii acesteia, există rezerva necesară dezvoltării sustenabile a orașului București.
- Dacă există apă uzată ce nu trece printr-un spațiu de epurare, cât la sută reprezintă din consumul bucureștenilor?
Apa uzată trece printr-o etapă de epurare, aceasta fiind colectată prin instalațiile de canalizare ale blocurilor, iar prin rețeaua de colectoare secundare ajunge în Caseta de Ape Uzate și cu ajutorul Casetei aflate sub râul Dâmbovița, este transportată și evacuată din București. Colectarea apelor uzate și meteorice se realizează prin această rețea de canale de serviciu și canale colectoare, construită în sistem unitar, însă există și zone restrânse ale orașului cu rețea de colectare separată sau separativă.
Ceea ce trebuie evidențiat este că procesul de epurare a apelor uzate este unul extrem de complex. Mai exact, această operare presupune epurarea mecanică (pompare, grătare rare şi dese, deznisipare, decantare primară) şi epurare biologică (nămol activat recirculat, nitrificare-denitrificare, epurare biochimică a fosforului, decantare secundară). E important de știut, de asemenea, că apele uzate sunt tratate 100% printr-un proces mecanic şi 60% şi printr-un proces biologic.
- Care sunt măsurile pe care aveți în plan să le implementați pentru a produce schimbări pe termen lung în domeniul apelor uzate urbane?
Nivelul actual și perspectiva dezvoltării orașului București, având în vedere că gradul de impermeabilizare a suprafețelor se apropie de 80%, impune utilizarea rațională a reliefului și a potențialilor emisari pentru dezvoltarea în sistem separativ a canalizării, astfel încât apa de ploaie să nu mai fie transportată prin sistemul de canalizare și prin stația de epurare, pentru a fi deversată în râul Dâmbovița, aceasta putând fi deversată în râul Colentina sau alți emisari din apropiere.
Compania noastră a fost și rămâne preocupată de reducerea la minimum a impactului activităţilor asupra mediului, prin dezvoltarea de noi tehnologii minim invazive şi oferirea unor exemple de bune practici, acționând după valori pe care le susținem concret prin activități sub semnul protejării mediului.
- Aveți de gând să derulați o campanie de informare a populației pentru o mai bună educare în domeniul protecției apelor?
În scopul protejării mediului înconjurător și prevenirii disfuncționalităților sistemului de canalizare, Apa Nova a continuat și anul trecut campania de sensibilizare și informare a cetățenilor cu privire la utilizarea corectă a sistemului de canalizare și impactul acesteia asupra mediului înconjurător.
De altfel, de-a lungul timpului, compania noastră a derulat mai multe campanii de comunicare cu scopul de a informa, dar și de a face publicul să conștientizeze efortul depus zilnic de colegii noștri pentru ca apa să poată fi redată circuitului natural, ceea ce vom face în continuare.
Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient de faptul că rețeaua de canalizare este esențială pentru păstrarea igienei orașului și de menținerea standardelor europene cu privire la mediul înconjurător.
- Care sunt cele mai dese greșeli pe care un consumator casnic le face? Cât de mult contează și implicarea bucureștenilor prin măsuri luate în viața de zi cu zi pe lângă măsurile pe care Apa Nova dorește să le implementeze?
Ceea ce trebuie să conștientizăm fiecare dintre noi, locuitorii Bucureștiului, este că gradul de poluare al apelor uzate generate depinde doar de noi, consumatorii, și dacă respectăm câteva reguli simple, atunci acestea sunt mai ușor de curățat.
Canalizarea nu trebuie tratată asemenea coșului de gunoi, obiectele solide, tăioase, uleiul alimentar folosit, medicamentele, resturile alimentare nu se aruncă la canalizare și nici în scurgerile de la chiuvete pentru că poluează extrem de tare.
Implicarea oamenilor în aceste procese este esențială, prin deciziile și măsurile pe care aceștia le pot lua în fiecare zi, în interesul nostru, al tuturor. Fiecare gest, oricât de mic, contează.
- Puteți să ne povestiți traseul apei din București? (de unde pleacă și unde ajunge la sfârșit, în natură, în ce zonă bazin/zona geografică)
Responsabilitatea Apa Nova începe cu captarea surselor de apă ce alimentează stațiile de potabilizare și continuă cu transformarea acesteia în apă potabilă. La nivel local, în București, preluam apă din Argeș și Dâmbovița cu ajutorul prizelor de captare, trecem apa printr-un proces de tratare complex, de la decantare până la clorinare, iar apoi o transportăm prin apeducte către stațiile de pompare, unde o înmagazinăm și mai apoi o pompăm în rețeaua de distribuție, ca să ajungă în condiții de siguranță la robinetele bucureștenilor.
În ceea ce privește apa uzată, Caseta de Ape Uzate de sub albia amenajată a râului Dâmbovița este construcția hidrotehnică care preia aceste ape uzate și meteorice aduse de colectoarele principale și secundare și le transportă către Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, unde sunt curățate și redate mediului înconjurător.
