Piaţa locală de plăci ceramice urmează trendul ascendent al celei a construcţiilor, ambele fiind extrem de dinamice şi cu potenţial considerabil.

Ca valoare, piaţa de plăci şi dale din ceramică pentru pavaj, pereţi şi pardoseli este estimată la 200 sau chiar 250 de milioane de euro, iar cantitativ, la 20 de milioane de metri pătraţi. Oferta, extrem de variată din punctul de vedere al dimensiunilor, finisajelor, texturilor, designului etc. a fost dominată, o lungă perioadă de timp, de fabricanţii autohtoni, dar se pare că, începând din acest an, raportul produse indigene – importuri este aproape de un echilibru perfect.

Piaţa este relativ aşezată şi foarte concentrată, cu maximum cinci jucători importanţi, care s-au dezvoltat rapid şi care sunt prezenţi în aproape orice colţ al ţării. În acest domeniu activează însă aproximativ 2.600 de firme, cu ponderi neînsemnate, costul intrării în industria de profil nefiind prea mare.

Grupul austriac Lasselsberger, care a achiziţionat cei mai importanţi producători de plăci ceramice din România – Sanex Cluj, Cesarom Bucureşti şi secţia de producţie a companiei Mondial Lugoj – controlează acum mai mult de jumătate din piaţa locală, în timp ce pe segmentul importuri, poziţia de lider a fost adjudecată de Delta Distribution.

Pazo Grup vine puternic din urmă, cu toate că a intrat destul de târziu în competiţie, respectiv în anul 2002. A reuşit totuşi, într-un timp foarte scurt, să devină cel mai mare distribuitor de ceramică Marazzi, nu numai din România, ci şi din Europa Centrală şi de Est.

„Atât piaţa imobiliară, cât şi cea a materialelor de construcţii se schimbă foarte rapid, aproape de la lună la lună“, afirmă Lucian Azoiţei, director general la Pazo Grup. „Pentru că am vrut să ştim care sunt aceste schimbări, cum ne poziţionăm noi ca firmă şi ca brand, care sunt obiceiurile de cumpărare şi rata de înlocuire a gresiei şi faianţei din locuinţele românilor, care sunt zonele cu potenţial de creştere etc., am comandat Institutului de Marketing MIA un studiu cantitativ în rândul populaţiei urbane. În timp ce o parte din rezultate ne-au confirmat propriile impresii, o altă parte ne-a surprins“, mărturiseşte Lucian Azoiţei.

Studiul a fost realizat în nouă oraşe reprezentative, inclusiv în Bucureşti, şi a scos în evidenţă o serie de diferenţe, pe regiuni, în ceea ce priveşte modalităţile de achiziţie a plăcilor ceramice. Astfel, pentru ardeleni sunt necesare şase luni până să se decidă asupra unui produs, timp în care studiază cu atenţie oferta şi analizează toate amănuntele, pentru ca în final să aleagă cel mai bun raport calitate/preţ. Este un comportament de cumpărare asemănător celui întâlnit în Ungaria.

Bucureştenii copiază foarte mult modelul occidental: fiind persoane mai ocupate şi mai stresate decât cele din restul ţării, decizia se ia instantaneu, individual şi, de cele mai multe ori, este bazată pe impuls şi nu pe consultarea cu membrii familiei. Dacă ei consideră că la momentul respectiv preţul este bun, cumpără imediat, fără a verifica acest lucru. Se pare că pentru bucureşteni, gresia şi faianţa din locuinţă nu contează atât de mult precum autoturismul cu care se afişează prin oraş.

În pofida aşteptărilor, clienţii ideali, dar şi cel mai „fiţoşi“, sunt moldovenii, ei căutând produse de top într-o măsură mai mare decât restul românilor. În cazul lor, preţul contează mai puţin, criteriile cele mai importante fiind designul şi brandul plăcilor ceramice pe care le achiziţionează.

O altă concluzie a studiului realizat de Institutul de Marketing MIA pentru Pazo Grup este rata medie de înlocuire a gresiei şi faianţei: aceasta a scăzut, în timp, de la 25 de ani la 15 ani, pentru ca în prezent să ajungă la numai trei ani.

Pe ansamblu, românii se arată mulţumiţi de calitatea gresiei şi faianţei pe care o au în prezent în locuinţă: pe o scală de la 1 la 5, mediile notelor acordate reflectând aprecierea „mulţumit“ au fost 4,01 (gresie), respectiv 3,97 (faianţă).

Nemulţumirile unora dintre respondenţi se referă la faptul că plăcile îşi pierd luciul, se sparg şi se dezlipesc uşor, dar şi la faptul că s-au demodat ca design şi colorit, ceea ce induce ideea preocupării de înlocuire în perspectivă.

„În ultimii trei ani, aproape 50% din respondenţi şi-au schimbat băile, iar în ultimul an, alţi 20% au făcut acest lucru. Majoritatea respondenţilor (71%) preferă ca aplicarea gresiei/faianţei să fie făcută de către meşteri faianţari particulari, 21% – să apeleze la firme specializate, iar 7% – să o aplice ei înşişi, fie pentru a economisi bani, fie din pasiune pentru o astfel de îndeletnicire“, precizează Lucian Azoiţei.

Ritm de creştere accelerat şi pe piaţa adezivilor

Piaţa de adezivi pentru construcţii este de aproximativ 60 de milioane de euro. Marca Ceresit (Henkel Bautechnik) este în prezent lider pe segmentul adezivi pentru placări ceramice, cu o cotă de 45%.
„Noi activăm pe segmentele rezidenţial şi birouri, care au o evoluţie mult mai dinamică decât restul pieţei de construcţii. În ultimii cinci ani, compania noastră a înregistrat o creştere medie de 50% pe an“, afirmă Iulian Mangalagiu, sales& marketing manager, Henkel Bautechnik România. „Ca particularitate, dacă în România consumul de adezivi şi materiale de construcţii este în prezent estimat la 0,6 kg/locuitor, în Europa, acesta ajunge la 1,2 kg/locuitor. Ne situăm, aşadar, cu 50% sub piaţa europeană la acest moment, dar diferenţa se va reduce considerabil în următorii ani“, este de părere Iulian Mangalagiu.

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, piaţa va „cerne“ serios jucătorii din toate segmentele care privesc producţia, importul şi distribuţia materialelor de construcţii, incluzând aici şi plăcile ceramice. Unii au fost deja cumpăraţi; alţii sunt în aşteptare. Fără a mai vorbi de faptul că iminenta venire în România a celui mai mare distribuitor de materiale de construcţii  din lume, Saint-Gobain, poate schimba complet configuraţia actuală a pieţei de profil.

În ceea ce priveşte consumatorii, vom asista din ce în ce mai mult la o practică uzitată în lumea civilizată: prezenţa, în momentul achiziţiei, a designerilor şi a arhitecţilor, care vor rafina şi vor da o formă coerentă dorinţelor şi preferinţelor clienţilor finali.