Problemele cu care se confrunta Moldova sunt evidente inca de pe drumul de la aeroport spre Chisinau. Intrarea in oras este strajuita de doua ansambluri de locuinte impresionante, inspirate de scoala sovietica de arhitectura. Privite de aproape, tencuiala cazuta, stricaciunile provocate de defectiunile instalatiilor sanitare si termice dau masura saraciei din tara. Bulevardul care leaga platforma industriala de oras este impanzit de „spalatorii auto” ad-hoc: cate sapte galeti pline cu apa aliniate pe acostament tin loc de firma. La una dintre ele se lucreaza intens. Doua femei lustruiesc cu carpele un elegant Mercedes S-Classe, in timp ce alte doua scutura covorasele din interior. Aceasta polarizare extrema, dupa marimea veniturilor populatiei, te urmareste peste tot in Moldova. In timp ce salariul mediu este de 45 dolari pe luna (putin peste 600 lei moldovenesti), autoturismele de lux sunt o prezenta obisnuita pe sosele. Produsul Intern Brut al Moldovei se cifreaza la 300 USD/locuitor, reprezentand 20% din valoarea inregistrata in Romania.
In acelasi registru se inscriu noile vile care contureaza cartierele rezidentiale ale elitelor financiare. De altfel preturile apartamentelor din Chisinau s-au dublat pe parcursul a numai doi ani, ajungand cam la acelasi nivel cu cele din Bucuresti. Preturile urca de la 4.000 de dolari o garsoniera la periferie, la peste 16.000 de dolari un apartament de trei camere situat central si cu un grad ridicat de finisare. Aparent, scaderea nivelului de trai si pretul apartamentelor este contradictorie dar se explica prin existenta unei economii subterane bine dezvoltate, considerata de analisti a fi mai mare decat cea oficiala. La aceasta se adauga valuta adusa in tara de cei care lucreaza ilegal in strainatate. De exemplu in anul 2001, sumele aduse in tara de emigrantii legali sau ilegali sunt estimate la peste 300 milioane de dolari, cifra egala cu imprumuturile acordate de FMI in perioada 1993 – 2001 si comparabila cu bugetul de stat.
Pe plan social, fenomenul migratiei este dezastruos. Analistii occidentali estimeaza ca aproximativ 600.000 de moldoveni au plecat sa munceasca in strainatate. Practic, aceasta inseamna ca o treime din numarul populatiei apte de munca este plecata peste granite, fiind cea mai ridicata rata de emigratie din Europa. Fenomenul este mai accentuat in zonele rurale, unde locuieste peste 70% din populatie, satele fiind locuite acum mai mult de copii si batrani. In foarte multe cazuri au plecat la lucru in strainatate ambii parinti, copii au ramas in grija rudelor, de educatia acestora neocupandu-se nimeni.
Bucurestiul este mai indepartat decat Moscova
Din punct de vedere economic, Moldova, desi se spune ca este un stat independent, depinde din ce in ce mai mult de Rusia. Circa 80% din capitalul societatilor comerciale moldovenesti este controlat de companii rusesti. Desi limba romana este declarata limba oficiala sau, dupa cum spun comunistii aflati la putere, limba moldoveneasca, rusa este mai utilizata, mai ales in afaceri. Companiile romanesti sunt mult mai putin prezente pe aceasta piata. Exceptiile se numesc Banca Comerciala Romana, cativa producatori de bere, bauturi racoritoare si alimentare. In schimb, firmele rusesti sunt mult mai active pe aceasta piata, produsele acestora sunt prezente pe mai toate rafturile magazinelor, in special cele din categoria de folosinta indelungata, autoturisme dar si banci comerciale, societati de asigurari etc. Acest fenomen este reflectat si in mass-media. Presa de limba rusa beneficiaza de mai multa publicitate, posturile de radio si televiziune in limba rusa sunt mai numeroase.
Este surprinzator sa auzi in Moldova cuvinte de lauda la adresa mediului de afaceri din Romania. Un om de afaceri care are legaturi stranse cu o firma din Cluj-Napoca descria relatia acestei societati cu fiscul roman sau derularea unui control financiar, la fel cum vorbim noi de conditiile in care isi desfasoara activitatea societatile in Germania. Mai facea o comparatie si intre numarul de asasinate in randul afaceristilor de pe ambele maluri ale Prutului, Moldova conducand detasat si la acest capitol. Aceste afirmatii dau masura nivelului birocratiei si al coruptiei existent in Moldova. Vineri, 12 iulie, agentiile de presa au relatat un eveniment iesit din comun: deputatul moldovean Valeriu Plesca, totodata si un important om de afaceri, aflat in delegatie oficiala in Belgia este pe punctul de a solicita azil politic. „Pe parcursul ultimelor luni companiile la care sunt actionari membrii familiei Plesca au fost verificate de Securitate, Politia economica, Procuratura, iar Inspectoratul fiscal de stat a efectuat doua controale in trei saptamani”, afirma deputatul, citat de agentia Basa – Press. Conform unui sondaj de opinie, realizat in luna iunie a acestui an, se releva ca, anul trecut, o societate privata a fost controlata, in medie, de 16,6 ori, perioada, tot medie, de verificare fiind de 93 zile. Sa ne mai mire atunci ca Romania le pare a fi Occident adevarat? Dupa declaratiile managerilor, reteaua firmelor capusa este mai extinsa decat la noi, organismele guvernamentale practicand asemenea metode, sub acoperirea serviciilor de consultanta. Camera de Comert a Moldovei estimeaza ca pentru a porni o afacere, un intreprinzator trebuie sa achite circa 900 de dolari in taxe si aprobari cerute de stat.

Republica Moldova In cAteva cifre si procente

· Salariul mediu in Moldova este de 45 dolari pe luna, in timp ce cosul minim de consum este dublu,
fiind estimat la 88 dolari.
· Produsul Intern Brut este de 300 de dolari pe cap de locuitor, reprezentand aproximativ 20% din valoarea
inregistrata in Romania.
· Analistii occidentali estimeaza numarul cetatenilor care lucreaza,
legal sau ilegal, in strainatate la circa 600.000 de persoane.
· Cea mai mare rata a emigrarilor din Europa, practic, o treime din
populatia apta de munca fiind plecata din tara.
· Anul trecut, acesti emigranti, in cea mai mare parte ilegali, au transferat in tara peste 300 milioane de dolari, suma comparabila cu bugetul de stat.
· Anul 2002 este un an de varf pentru plata serviciului datoriei externe cifrate la 200 milioane USD, adica 75% din veniturile estimate pentru acest an ale bugetului de stat .