Băncile din zona euro vor avea un interval de timp pentru a putea veni cu un plan destinat acoperirii deficitelor de capital evidenţiate de viitoarele teste de stres, a anunţat, luni, Banca Centrală Europeană, transmite Reuters.
BCE va prelua activitatea de supervizare bancară în zona euro începând din luna noiembrie a anului următor şi, înainte de asta, va evalua starea de sănătate a 128 de bănci printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor lor.
Vineri, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a fixat parametrii pentru testele de stres, urmând ca BCE să aplice aceiaşi parametrii în testele sale de stres. Conform acestor parametri, cele mai mari bănci din zona euro vor trebui să demonstreze că, într-o situaţie de criză, capitalul lor nu va scădea sub 5,5% din active, în timp ce, pentru scenariul de bază, pragul de capital a fost fixat la 8%.
'Intervalul de timp în care trebuie întărită rezerva de capital va depinde de rezultatele testelor de stres. Un deficit de capital scos în evidenţă de scenariul de bază va impune strângerea de capital pe termen scurt, în timp ce un deficit de capital rezultat în urma scenariului negativ ar putea impune strângerea de capital într-o perioadă mai lungă', a informat BCE, într-un comunicat.
De asemenea, BCE a precizat că lucrează încă la metodologia pentru testele de stres, a căror variantă finală va fi dată publicităţii până la finele lunii martie, urmând ca băncile să primească testele până la sfârşitul lui aprilie.
Aceste teste sunt destinate să încurajeze băncile să-şi recunoască pierderile de pe urma împrumuturilor şi investiţiilor care, în timp, au devenit performante, pentru a putea să redobândească încrederea investitorilor şi să poată acorda noi credite, ajutând, astfel, la relansarea economiei zonei euro.
'Credem foarte mult că, în 2015, relansarea economiei va profita de pe urma acestor exerciţii', a declarat vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio.
În prezent, încrederea în sectorul bancar din zona euro este la un nivel scăzut, în pofida unor ajutoare de stat de peste 1.000 de miliarde de euro acordate după criza financiară globală. În plus, criza datoriilor din zona euro a scos şi ea în evidenţă relaţia riscantă dintre guvernele supraîndatorate şi băncile care cumpără prea multe obligaţiuni emise de aceste guverne.