Simona Halep a primit, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa „Beneficiorum Publicorum” din partea Universității de Vest din Timișoara. “Niciodată nu trebuie să renunți, să ai încredere, să speri că orice este posibil. Sunt un sportiv împlinit acum”, a declarat Simona Halep. 

 În prezența unei săli arhipline, Halep a mulțumit instituției pentru premiul acordat, povestit de încă două episoade emoționante din cariera da. “Universităţii de Vest din Timişoara îi sunt recunoscătoare pentru acest titlu şi pentru acest moment deosebit. Au fost două momente frumoase din cariera mea de până acum pentru că nu s-a încheiat încă”, a spus Halep. 

Numărul 1 mondial a amintit un moment petrecut în urmă cu zece ani, când a câştigat turneul de la Rolland Garros, la juniori. “Am plecat la Paris joi dimineaţa, foarte pregătită, eram cu încrederea foarte sus, le-am spus părinţilor mei că va fi ultimul turneu jucat la juniori. Pe parcursul turneului am întâlnit adversare dificile, dar cu o putere interioră am ajuns în finală unde am întâlnit-o pe Elena Bogdan, o altă româncă pe care o cunoşteam şi cu care m-am antrenat. Am început meciul foarte bine, însă o presiune m-a curpins, o teamă de succes pentru că eram aproape, m-am aşezat pe bancă şi mi-am spus că îmi îngreunez meciul din cauza emoţiilor, m-am motivat, am intrat în teren şi mi-am spus că e singurul loc unde vreau să fiu atunci. Am intrat şi am câştigat cu 6-1 sau 6-2, nu mai ştiu. Aşa am încheiat cariera de juniori. Din momentul acela mi-am pus ca obiectiv acelaşi lucru la seniori, am fost îndrăzneaţă”, a comentat Simona Halep.

Un alt moment impresionant pentru Halep a fost cel din finala de la Roland Garros, pe care a disputat-o cu Stephens, dar și momentul nefericit în care ceda în fața Jelenei Ostapenko.

“În 2017, când am plecat spre Paris, eram accidentată de la Roma, dar nimic nu m-a oprit, mi-am zis că vreau să câștig turneul. Echipa mi-a zis să renunț la turneu și să mă recuperez. Nu m-am antrenat deloc, dar după 5 zile mi-am revenit. Aveam emoții, dar am revenit pe teren. Cert este că în finală am condus destul de mult, însa Ostapenko a fost mai inspirată și mai încrezătoare. Nu cred că s-a gândit atât de mult la momentul pe care îl avea în față și mi-a furat trofeul care era în mâinile mele”, a povestit Halep. Ea a spus că timp de trei luni a fost foarte tristă și că a suferit mult. Nu a vrut să cedeze și a continuat antrenamentele, lucru care s-a văzut imediat. “Anul acesta s-a întâmplat cel mai mare vis al meu, am mers la turneul acesta cu mare încredere și liniște sufletească, asemănătoare cu cea din 2008. Știam că am jocul pus la punct. Au fost meciuri grele, în semifinale cu Muguruza a fost cel mai greu. Era mai puternică la momentul respectiv și aveam emoții, dar am câștigat meciul în două seturi. Am simțit că finala va fi mai ușoară, dar m-am înșelat. (…) Am servit puternic, ceea ce nu se întâmpla des, iar Stephens a gresit. Am zis că toate momentele de tristețe s-au dus, s-au evaporat. Pentru momentul ăla am zis că mereu aș porni de la capăt”, a mai spus Halep.

Titlul de Doctor Honoris Causa „Beneficiorum Publicorum” este modalitatea prin care Universitatea de Vest din Timişoara recunoaşte public meritele şi contribuţiile majore la creşterea prestigiului României în lume.