Guvernul a decis continuarea programului de restructurare, prin disponibilizarea unui numar mare de angajati. APAPS a anuntat ca doreste sa vanda, pana la sfarsitul lunii iunie, toate cele 23 de societati comerciale la care se fac disponibilizari. Este greu de crezut ca in numai trei luni va reusi sa privatizeze aceste societati, care pana in prezent nu au atras deloc atentia investitorilor. si chiar daca vor fi trecute in proprietate privata, nu vor fi efectuate noi angajari o lunga perioada de
Guvernul a decis continuarea programului de restructurare, prin disponibilizarea unui numar mare de angajati. APAPS a anuntat ca doreste sa vanda, pana la sfarsitul lunii iunie, toate cele 23 de societati comerciale la care se fac disponibilizari. Este greu de crezut ca in numai trei luni va reusi sa privatizeze aceste societati, care pana in prezent nu au atras deloc atentia investitorilor. si chiar daca vor fi trecute in proprietate privata, nu vor fi efectuate noi angajari o lunga perioada de timp, iar productia acestora va fi redimensionata in concordanta cu cererea de pe piata. Continuarea productiei in aceste fabrici timp de peste un deceniu a fost dictata de consideratii politice, si nu economice. In loc sa se elaboreze planuri si sa se finanteze crearea de noi locuri de munca in domenii viabile, s-a preferat plata salariilor pentru obtinerea pacii sociale. „Angajatii au fost tinuti intr-o stare continua de incertitudine. Ba cu 75% din salariu, ba o comanda de la stat, o promisiune ca societatea lor va fi privatizata, pentru ca fara nici o pregatire prealabila sa se treaca la concedierea a 20.000 de oameni”, afirma Ovidiu Jurca, vicepresedinte al Blocului National Sindical (BNS). „Lucrurile sunt extrem de grave pentru ca oamenii sunt disperati. Nu li se ofera nici o alternativa. Programele de reconversie si reorientare profesionala sunt doar pe hartie si n-au dat nici un rezultat la disponibilizarile anterioare” adauga Jurca.
Cei mai multi disponibilizati, aproximativ 7.000, vor proveni de la trei intreprinderi brasovene: Tractorul, Roman si Rulmentul. Acestia se vor adauga altor mii, concediati anterior din industria de aparare, bine reprezentata in acest judet: Zarnesti, Marsa, Fagaras, Rasnov si Ghimbav. Practic, judetul care asigura o buna parte din industria nationala a constructiilor de masini isi va lichida cele mai mari capacitati de productie. Reintegrarea somerilor va fi deosebit de dificila, Brasovul putand fi declarat „zona defavorizata”. Situatia din aceasta regiune seamana cu cea din Valea Jiului, dupa restructurarea minelor de carbuni. Dezvoltarea serviciilor nu este posibila intr-o zona in care veniturile populatiei nu pot sustine o activitate profitabila. La fel ca in Valea Jiului, in perioada de dezvoltare extensiva a industriei, populatia Brasovului a crescut artificial, prin importul de forta de munca, in special din judetele Moldovei. Migratia inversa, inspre orasele si satele din care au plecat in urma cu peste doua decenii, nu va avea loc, dupa cum nu s-a intamplat nici in cazul inchiderii minelor.
Brasovul va deveni in curand o bomba sociala. Politica mentinerii in mod artificial in functiune a unor capacitati de productie supradimensionate nu a putut decat sa amane pentru un timp momentul adevarului. Tractorul si Roman nu pot fi mentinute in viata doar prin comenzi ale statului. In plus, autocamioanele si utilajele agricole sunt depasite din punct de vedere tehnic, neputand rezista concurentei externe. Pentru o societate de transport, utilizarea autocamioanelor romanesti inseamna cheltuieli suplimentare pentru combustibil si service. In aceste conditii, nu este de mirare ca sunt preferate importurile. si la utilajele agricole se remarca acelasi fenomen. In plus, la ora actuala mai multe societati romanesti au inceput sa produca tractoare, facand concurenta celor de la Tractorul.
si in industria siderurgica se inregistreaza acelasi fenomen. Disponibilizarile de la CS Hunedoara si Resita reprezinta de fapt oficializarea somajului mascat practicat in aceste unitati. De exemplu, la CS Resita sunt platite salariile, cu toate ca de mai bine de doi ani activitatea combinatului este complet oprita. si exemplele pot continua.
Cele mai afectate judete
· Din punctul de vedere al ratei somajului, judetele cele mai afectate sunt: Vaslui – 14,4%, Galati – 14,4%, Ialomita – 12,7%, Brasov – 12%, Valcea – 11,2%.
· Dupa valul disponibilizarilor din acest an, numarul total al somerilor din judetul Brasov se va apropia de 40.000, ceea ce il va situa pe ultimul loc din tara.
· Hunedoara va inregistra o crestere brusca
a numarului de someri, proveniti de la combinatul siderurgic
· Reducerile de personal pe care le va efectua Oltchim vor deteriora climatul social din judetul Valcea, care depinde de acest combinat chimic.
· Cele mai mici depozite la termen in lei si valuta se regasesc in judetul Salaj: 980 miliarde lei, urmat de Giurgiu – 1.000 miliarde lei, Mehedinti – 1.150 milarde lei, Tulcea: 1.338 miliarde lei si Vaslui cu 1.700 miliarde lei.
Zonele cel mai putin afectate
· Cea mai mica rata a somajului se inregistreaza in municipiul Bucuresti: 2,8%. Urmatoarele judete cu somaj sub 5% se situeaza in zona de vest a tarii: Bihor – 3,2%, Timis – 3,9%, Satu-Mare – 4,1% si Arad – 5,3%. De remarcat ca disponibilizarile din acest an nu vizeaza nici o societate din aceste judete, cu exceptia a doua societati bucurestene.
· Bucurestiul si Timisul se afla in topul investitiilor straine.
· Depozitele la termen constituite in municipiul Bucuresti se cifreaza la 96.590 miliarde de lei, la mare distanta fata de restul judetelor. In Timis, depozitele constituite de agentii economici si populatie totalizeaza 7.500 miliarde de lei, in timp ce in Cluj se ridica la 6.900 de miliarde lei.