În cazul beneficiarilor Legii 303/2004, cea care se referă statutul procurorilor şi judecătorilor, s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Conform sursei menționate, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna iulie un număr de 728 persoane. Pensia medie era de 5.814 de lei, din care 2.546 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
Pensia medie pentru foștii parlamentari este 5050 lei
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.050 de lei (2.477 de lei de la bugetul de stat).
Potrivit CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.362 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.506 de lei, din care 7.511 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 548 de persoane, media fiind de 8.501 de lei, din care 2.806 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.647 de pensionari, pensia medie fiind de 5.144 de lei, din care 2.464 de lei suportaţi din bugetul de stat.
Să fie pensii pe baza contributivității
Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru a încercat să explice de ce nu toată lumea merită partea de necontributivitate care intră în pensiile speciale.
„Doar pentru că se numește Curtea Constituțională nu înseamnă că recenta decizie a CCR pentru a nu fi afectate propriile pensii chiar are de-a face cu încălcarea vreunui articol din textul Constituției. Cu o singură excepție: retroactivitatea.
Se interpretează că decizia de pensionare e un drept, un act similar actului de proprietate pe care nu îl poți modifica (indiferent de unde provin banii de pensie). Personal am rămas în continuare cu nelămuriri deși am întrebat zeci de specialiști. Fiecare cu părerea lui.
Mi se par lucrurile amestecate, zăpăcite, explicate haotic în spațiul public. Totul pleacă de la o confuzie pe fondul problemei. Anume: Bucata din pensie care e dată din Bugetul de Stat, PESTE pensia pe contributivitate, nu este, propriu-zis o pensie. E o sumă de bani (premiu, supliment la pensie, spor la pensie) care nu are legătură cu bugetul de asigurări sociale unde se strâng contribuții pentru pensii (adevărat, pentru cei în plată acum dar nu mai dezvolt pentru a nu face textul prea greu de urmărit)”, a scris Violeta Alexandru pe pagina sa de socializare.
