Piata obligatiunilor a reprezentat acel segment al pietei financiare internationale unde impactul introducerii euro s-a facut simtit cel mai pregnant si in timpul cel mai scurt. Aceasta se datoreaza faptului ca, inca inainte de aparitia euro, piata obligatiunilor avea un pronuntat caracter international. Obligatiunile emise de guvernele statelor din actuala zona euro au constituit, inca de acum cativa ani, principala forma prin care investitorii puteau sa isi construiasca un portofoliu diversifi
Piata obligatiunilor a reprezentat acel segment al pietei financiare internationale unde impactul introducerii euro s-a facut simtit cel mai pregnant si in timpul cel mai scurt. Aceasta se datoreaza faptului ca, inca inainte de aparitia euro, piata obligatiunilor avea un pronuntat caracter international. Obligatiunile emise de guvernele statelor din actuala zona euro au constituit, inca de acum cativa ani, principala forma prin care investitorii puteau sa isi construiasca un portofoliu diversificat.
Multi au vazut in moneda europeana, inca de la aparitia sa, catalizatorul care putea propulsa obligatiunile guvernamentale emise in euro intr-un punct in care sa depaseasca, in volum, obligatiunile emise de Trezoreria SUA. Iar eliminarea monedelor nationale va aduce, in viziunea analistilor financiari internationali, o crestere a apetitului investitorilor pentru euroobligatiuni, datorita unei mai mari lichiditati estimate a acestora.
Intr-adevar, se poate observa ca ponderea obligatiunilor emise de guvernul francez si detinute de nerezidenti a ajuns in 2000 la aproximativ o treime din valoarea totala a acestora, adica de peste doua ori mai mare decat in 1997, in vreme ce in cazul celor belgiene aceeasi pondere a ajuns in 2000 la 59% fata de 29% cat era in 1997. Mai mult, in intervalul 1997-2000 volumul tranzactiilor cu obligatiuni emise de guvernul francez s-a triplat, in vreme ce importante cresteri au fost semnalate si pentru obligatiunile germane si olandeze. Pentru statele mai mici, cum ar fi Belgia sau Austria, principala problema care apare este cresterea lichiditatii pentru emisiunile lor de obligatiuni.
Referitor la efectele induse de introducerea euro asupra conditiilor de pe piata, se poate spune ca inca inainte de 1999 s-a putut vedea o micsorare a diferentei (ecartului) dintre pretul de vanzare si cel de cumparare pentru obligatiunile emise de statele din zona euro, de la un nivel mediu de aproximativ 300 puncte de baza (0,3% dintr-o unitate monetara folosita in tranzactionarea acelei obligatiuni) la 30 puncte de baza (0,03%). La sfarsitul lui 2000 valoarea totala a euroobligatiunilor de pe pietele internationale emise de statele din zona euro se ridica la nivelul de 2.800 miliarde dolari, comparativ cu a celor emise de Trezoreria SUA, de 3.000 de miliarde dolari sau cu a celor emise de Japonia, 3.600 miliarde USD. Dar, se prognozeaza ca in viitor piata obligatiunilor japoneze va deveni mai putin atractiva, din cauza cresterii riscurilor induse de lunga criza economica prin care trece aceasta tara, in vreme ce piata obligatiunilor americane va ramane la aproximativ acelasi nivel.
Spre bursa de valori paneuropeana
Pe piata obligatiunilor emise de corporatii, efectul introducerii euro se poate vedea mult mai pregnant. Asistam la o explozie a acestei piete. Intre august 1998 si noiembrie 1999, 75% din emisiunile de obligatiuni emise de firme din zona monedei unice au fost in euro, comparativ cu doar 10% in monedele corespondente euro, in perioada 1990 – august 1998.
Pentru companiile din afara zonei euro, cresterea a fost de la 2% obligatiuni emise in monedele tarilor din zona euro la 21% obligatiuni emise in euro, in aceeasi perioda de referinta. Factorii ce pot fi facuti raspunzatori pentru aceasta evolutie sunt mai multi: un mediu economic stabil ce incurajeaza emisiunile de obligatiuni, valul de fuziuni si achizitii ce a cuprins companiile europene, reducerea costurilor de finatare pentru investitori ca urmare a inlocuirii celor 12 monede de una singura.
O alta piata financiara care a simtit din plin efectul introducerii euro a fost piata europeana a actiunilor care, comparativ cu alte piete de actiuni din celelalte tari dezvoltate ale lumii, este mai putin dezvoltata (segmentarea pe criterii nationale fiind un factor major al acestei „subdezvoltari”).
De la introducerea euro au putut fi sesizate trei tendinte principale de evolutie: o crestere a emisiunilor de actiuni ale companiilor europene pe piata internationala (avem o dublare a valorii emisiunilor de actiuni in perioada 1999-2000, comparativ cu 1997-1998), o crestere urmata de o cadere pentru emisiunile companiilor tinere cu mare potential de dezvoltare si a treia tendinta, cresterea influentei asupra evolutiei actiunilor a tendintelor sectoriale, in paralel cu diminuarea importantei tendintelor generate de evolutia generala a economiilor nationale (un studiu recent arata ca 75% din managerii unor fonduri de investitii si societati de valori mobiliare europene cred in superioritatea unui portofoliu cu actiuni din diferite sectoare economice, fata de doar 10% care cred in superioritatea unui portofoliu de actiuni diferentiat pe criterii nationale).
O data cu micsorarea diferentelor dintre pretul de vanzare si cumparare al obligatiunilor, tot mai multi investitori si-au intors privirea asupra pietei actiunilor.
Se remarca totusi evolutia cu o viteza mult sub nivelul prognozat a efortului de eliminare a diferentelor dintre infrastructura platformei de tranzactionare a actiunilor pe diferitele piete nationale. Exista un plan ambitios, prin care sa se formeze o alianta intre cele mai mari sase burse de valori europene si bursele de valori din Londra si ZALrich si care sa constituie primul pas in formarea unei burse de valori paneuropene. Prin unificarea burselor, analistii estimeaza ca se va ajunge la o reducere a costurilor de tranzactionare de aproximativ 60%.