Aceste observatii sunt legate de faptul ca aprecierea leului, sustinuta de intrarile de valuta, fie capitaluri speculative, sau destinate pietei de capital si investitiilor, la care se adauga banii trimisi acasa de romanii care muncesc in strainatate, ar putea genera in viitor riscuri inflationiste. In ciuda opiniilor unor dealeri, cum ca presupusele plecari de fonduri speculative reprezinta de fapt cumparari ale BNR, saptamana trecuta euro a reinceput sa creasca, chiar si fara interventii dese ale bancii centrale.




“De circa o saptamana, in piata se observa un deficit, nu foarte mare, dar constant de valuta, explica un dealer bancar. Acest fapt se datoreaza disparitiei unui factor de presiune pe cursul leu/euro, creditul in valuta. Atat companiile, cat si populatia, care obtinea credite, schimbau rapid suma obtinuta in lei, cererea din piata fiind depasita usor de oferta. Pe de alta parte, daca pana acum o luna bancile se aflau pe pozitii de vanzare (short), ele au schimbat macazul si au trecut pe cumparare (long)”.

Pe de alta parte, scaderea substantiala a dobanzilor a determinat unele companii sa gaseasca un refugiu in valuta. Ele au preferat sa cumpere euro sau dolari, plasandu-i apoi in depozite “over-night”, care sunt remunerate cu 3,75% in cazul monedei americane, fata de mai putin de 1%, in cazul leului.

De altfel, pentru banci a devenit o mare problema gasirea unui debuseu pentru supra-lichiditatea in lei in care inoata, BNR atragand din piata monetara doar 10% din sumele disponibile. Guvernatorul Mugur Isarescu atragea chiar atentia ca se va reveni la o sterilizare mai mare, doar atunci cand ei vor preveni din depozitele atrase si nu din vanzarile de valuta ale jucatorilor speculativi.
Inmultirea cumparatorilor de euro s-a reflectat si in cursul de schimb, care a urcat vinerea trecuta la 3,5866 lei, in timp ce la sfarsitul aceleeasi zile cotatiile urcau la 3,61 lei.
S-au creat, astfel, premisele ca pana la finele lunii noiembrie euro sa urce spre pragul de 3,7 lei, in cazul in care nu vor interveni doi factori importanti.

Primul ar fi reprezentat de BNR, care prin vocea guvernatorului sau a anuntat ca este pregatita sa inceapa sa obtina profit, motiv pentru care ar putea incepe sa vanda euro. Cu o rezerva internationala (valuta plus aur) care totaliza la sfarsitul lui septembrie 17,97 miliarde euro si care acopera 6,3 luni de importuri, banca centrala ar putea controla cu usurinta piata. Aceasta in cazul in care nu doreste o scadere mai pronuntata a leului.

Atingerea pragului de 3,7 lei ar putea insa sa atraga speculatorii, care ar urma sa vanda la acest nivel asteptand apoi sa cumpere la valori apropiate de 3,5 lei.
Pentru finalul anului insa trebuie sa ne asteptam la aprecierea leului, presiunile venind atat de pe segmentul caselor de schimb, romanii incepand sa trimita acasa bani pentru Sarbatori, cat si de la companiile care vor dori sa acorde salariile si primele de sfarsit de an.
In opinia Comisiei Nationale de Prognoza, cursul mediu pentru acest an este estimat la 3,59 lei, pentru 2009 el coborand la 3,5 lei.

Pentru investitorii de la Sibiu, noua evolutie imprimata cursului de schimb a adus modificari insemnate pentru scadenta decembrie a raportului leu/euro. De la 3,54 lei, la inceputul saptamanii, pretul a urcat vineri la un maxim de 3,6080 lei, dupa ce in august euro atinsese un nivel minim de 3,4439 lei.

Pe pietele internationale, paritatea euro/dolar a avut o evolutie spectaculoasa, care a provocat o crestere a unciei de aur la 473 dolari, maxim al ultimilor 17 ani. Dupa o scadere a euro la un minim de 1,1903 dolari, acesta a revenit la 1,22 dolari, investitorii fiind nemultumiti de unele date din economia americana.

In piata la termen de la Sibiu paritatea a fost cotata la 1,2180 pentru Craciun si 1,2189 dolari pentru martie viitor.

Evolutia cursului leu/euro

Investitorii din piata la termen de la Sibiu au inceput sa piarda din entuziasmul lor in ceea ce priveste evolutia leului pana la Craciun, dupa ce guvernatorul BNR a considerat aprecierea lui prea mare drept o aberatie.







Euro are motive sa creasca

Radu Limpede – economist



BNR a oprit la timp “pendulul” euroizarii sau dolarizarii economiei, iar conjunctura pietei (dobanzi mici de refinantare pe leu, datorate supralichiditatii de lei din piata monetara), coroborata cu normele mult mai dure la creditarea in valuta, face deja probabila o miscare in sens contrar. Creditul neguvernamental in lei ar putea “exploda”, pe fondul unor dobanzi periculos de reduse in raport cu riscul celor ce se imprumuta in acest moment.



Pentru deponentii locali sau speculatorii straini, “diferentialul de dobanda” indica un plus in favoarea valutei, tinand cont de inflatie. Aceasta inversare majora are urmari imediate in piata valutara, unde filialele bancilor straine au schimbat macazul si au inceput sa cumpere valuta si sa vanda lei, dupa ani de zile in care s-au comportat ca niste speculatori cu “bani fierbinti”, injectand mereu valuta pentru a castiga, atat din dobanzi, cat si din aprecierea leului.

Cred ca BNR a inteles, e adevarat, in al 12-lea ceas, ca folosirea in mod abuziv a cursului ca ancora anti-inflationista risca sa destabilizeze economia pe termen mediu. Acum, banca centrala va lasa sa lucreze actualele forte care tind sa slabeasca leul, pentru a slabi presiunile existente pe contul curent al balantei de plati externe.






SUA si Uniunea Europeana s-ar putea “bate” In dobanzi

Minodora Budin, broker Terra Consulting



Evolutia preturilor la energie ar putea afecta inflatia din euro-zona, factor fundamental care ar putea influenta investitorii pe paritatea euro/dolar.

La jumatatea saptamanii trecute, Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Central-Europene, tragea un semnal de alarma: in cazul in care pretul petrolului nu va scadea suficient de mult, el se va reflecta intr-un nivel ridicat al inflatiei in zona europeana, ceea ce ar necesita o crestere a dobanzii de referinta, care se mentine din iunie 2003 la 2%.
In acelasi timp, Statele Unite au nevoie urgenta de bani lichizi, datorita adancirii deficitului de cont curent. Din aceasta cauza, Rezerva Federala a majorat in septembrie dobanda de referinta de la 3,50 la 3,75%, fata de 1% in iunie trecut. Orice marire a ratei dobanzii in euro-zona ar putea atrage dupa sine o marire a celei americane.


Din punct de vedere tehnic, trebuie urmarite pragurile de rezistenta ale paritatii euro/dolar, aflate, in ordine, la 1,2225, 1, 2267, 1,2315 si 1,2365 dolari. Putem considera ca a avut loc o redresare definitiva de trend, doar daca moneda unica va trece de nivelul de 1,2225. Pragurile suport pentru paritate se afla la 1,2097, 1,20, 1,1980, respectiv 1,1930 dolari, euro mentinandu-se inca peste minimumul din acest an de 1,1869 dolari.