Până la sfârșitul anului, aici se bat 5000 de piese din aur de 20 LEI si 400.000 de piese din argint de 1 LEU, cu efigia domnitorului pe avers.
Din cauza protestului Imperiului Otoman, activitatea monetară a încetat după câteva luni, iar monedele din argint prevăzute în lege au fost executate în Belgia.
Portretul domnitorului nu mai apare pe nici una din ele.
Activitatea monetăriei se pare totuși că a continuat și după 1870, pentru că în 1871 se menționează o medalie bătută aici, medalie dedicată aniversării a 400 de ani de la ctitorirea mănăstirii Putna.
Prima Monetarie din România a fost înființată la dată de 24 februarie 1870 într-un sediu de pe Șoseaua Kisselef, eveniment desfășurat în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu.
Așa-numita perioadă de aur a Monetăriei este considerată cea cuprinsă între anii 1879-1885.
După 1890, exceptând emisiunea de monede din aur 20 lei, timp de 45 de ani moneda românească se comandă în străinătate, deși tentative de reînființare a Monetăriei au existat în 1924 și 1929.
Așa se explică de ce Adevărul din 1 ianuarie 1923 publica articolul „Baterea monedei sunătoare”….
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
