Monedele au prezentat intotdeauna interes pentru tripla lor valoare: istorica, culturala si financiara. Insa in ultimii ani, tranzactiile cu bani vechi au capatat amploare pe plan international, preturile, aflate in continua ascensiune, ajungand chiar la un milion de dolari, cum este cazul monedei de un dolar din 1804. Numismatica reprezinta o investitie pe termen lung, pe cat de costisitoare, pe atat de avantajoasa. “Nu pot calcula cati bani am investit, dar colectia mea e o ave
Monedele au prezentat intotdeauna interes pentru tripla lor valoare: istorica, culturala si financiara. Insa in ultimii ani, tranzactiile cu bani vechi au capatat amploare pe plan international, preturile, aflate in continua ascensiune, ajungand chiar la un milion de dolari, cum este cazul monedei de un dolar din 1804. Numismatica reprezinta o investitie pe termen lung, pe cat de costisitoare, pe atat de avantajoasa.
“Nu pot calcula cati bani am investit, dar colectia mea e o avere din care pot trai eu si inca trei generatii de urmasi”, spune un colectionar din Romania.
Toate monedele lumii se regasesc intr-un catalog american, “World Coins”, care publica anual cotatiile pentru fiecare dintre ele. Suma reprezinta un punct de reper pentru valoarea pieselor, pretul real fiind dat de licitatiile numismatice, in functie de suma adjudecata, care este adesea mult mai mare decat cea din cataloagele internationale. Valoarea monedelor creste in permanenta, conform estimarilor oficiale. Cele fabricate din metale comune se apreciaza cu peste 25% la fiecare cinci ani, iar cele din metale pretioase, cu 25% in doi ani.
Criteriul principal in valorificarea pieselor numismatice este raritatea si nu vechimea lor. Astfel, o moneda antica romana, de acum 2000 de ani, poate fi achizitionata cu doi, trei euro, pe cand una aparuta pe timpul lui Ceausescu este cotata la 7.000 de
euro, elementul de diferentiere fiind tirajul. Succesul se datoreaza liberalizarii pietei la nivel mondial: majoritatea statelor nu impun restrictii la exportarea monedelor de pe teritoriul lor. Polonia, Ungaria, Rusia si Cehia sunt ultimele intrate in acest joc, preturile explodand odata cu ridicarea barierelor de circulatie a monedelor. Valoarea numismaticii a crescut in aceste tari cu peste 1.000% in ultimii cinci ani, in timp ce la noi, cresterea este de 300% fata de anul 2000.
Formalitati complicate pentru magazine numismatice
Principalul obstacol in calea dezvoltarii acestui sector este, in opinia numismatilor, cadrul legal restrictiv. Desi liberalizarea pietei a inceput in 1990 si, conform legii, cumpararea, vanzarea si tranzactiile cu metale pretioase pot fi efectuate fara restrictii, in practica, lucrurile se complica. Comertul cu monede vechi, fie ca sunt din metale pretioase sau nu, este liber intre persoanele fizice, atata timp cat acesta nu devine o activitate permanenta sau profesionala. In cazul persoanelor juridice, insa, intervine bariera birocratica.
Pentru a putea deschide un magazin numismatic, trebuie sa ai un aviz de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si sa clasezi monedele la Oficiul Patrimoniului de Stat. In plus, trebuie angajat, in regim permanent, un expert acreditat de Ministerul Culturii si Cultelor. Numai ca si aici intervin dificultati. “Lista de experti a ministerului contine doar angajati ai Muzeului National de Istorie, care, de obicei, nu accepta sa paraseasca muzeul si sa lucreze in alta parte”, explica directorul Galeriei de Numismatica, Bogdan Stambaliu. Formalitatile sunt costisitoare si dureaza cateva luni. In urma expertizei, o parte din monede, care se dovedeste valoroasa, este clasata la tezaur.
Colectionarii sunt nemultumiti deoarece, spre deosebire de alte state, in care doar cateva monede ajung la tezaur, in Romania sunt clasate majoritatea. Acestea nu pot fi exportate decat temporar, ceea ce limiteaza accesul la piata internationala. In plus, la export, sunt necesare o autorizatie de la ANPC si un dosar de expertiza pentru fiecare moneda.
Taxele mari, cuprinse intre 20 si 30 de lei noi, pentru fiecare exemplar si faptul ca procesul dureaza pana la 30 de zile, ingreuneaza circulatia acestor monede. Iar in timp ce in afara se organizeaza licitatii pe internet si se vand monede la orice magazin, la noi, pana si aducerea lor in tara este dificila, deoarece sunt impozitate la vama si trebuie clasate. Colectionarii sustin ca, astfel, statul incurajeaza comercializarea la negru a acestor produse. “Protejarea patrimoniului ar trebui facuta prin fluidizarea comertului si prin favorizarea cumpararii monedelor de catre oamenii cu situatii materiale bune, care sa le pastreze, si nu prin limitarea impusa de tezaur”, a declarat Bogdan Stambaliu.
Pe de alta parte, “in statele civilizate, unde circulatia monedelor este libera, patrimoniul national este protejat de puterea financiara a acelei tari, pentru ca cei care cumpara monede sunt tot cetatenii acelui stat”, a explicat secretarul de stat pe probleme de patrimoniu, Virgil stefan Nitulescu. “Daca la noi, care avem putere redusa de cumparare, s-ar liberaliza complet aceasta piata, ne putem astepta ca, intr-un an de zile, toate monedele romanesti sa fie deja vandute in strainatate si pierdute de la tezaur”, a adaugat secretarul de stat.
Colectionarii isi pun toate sperantele in aderarea la Uniunea Europeana, care ar garanta fluidizarea comertului pe piata unica. Insa, din moment ce UE nu are o politica comunitara in domeniul culturii, statul va fi cel care va hotari in privinta patrimoniului. “In mod cert, in 2007, piata se va liberaliza, dar nu vor fi schimbari radicale”, a declarat Virgil Nitulescu. Momentan, pe piata interna, preturile sunt “romanesti”: o moneda de aur din 1922 costa doar circa 900 de euro.
Polul de aur romanesc din 1868 este estimat la 50.000-80.000 de euro, pe cand o moneda ruseasca de aceeasi raritate costa 500.000-600.000 de euro. Ceea ce creeaza contextul perfect pentru a incepe o investitie in numismatica. “S-a format o generatie de colectionari tineri, oameni de afaceri, care achizitioneaza raritatile romanesti cu sume foarte mici, stiind ca preturile vor exploda in doi ani, asa cum s-a intamplat si la vecinii nostri”, a afirmat Bogdan Stambaliu. Urmand exemplul altor obiecte de arta, numismatica reprezinta o investitie sigura pe termen lung. Valoarea banilor vechi nu scade niciodata, deoarece, contrar cazului produselor tehnologice, arta nu se depreciaza in timp.
“Aderarea la UE va aduce cadrul legal potrivit pentru tranzactiile cu monede, iar piesele romanesti vor ajunge la valoarea celor straine, datorita raritatii lor.”
Bogdan Stambaliu,
director Galeria de Numismatica
Cele mai cautate monede romanesti
• primul leu romanesc de argint, emis in 1870, in timpul lui Carol I, in 400 de exemplare
• “polul lui Carol”- moneda de aur cu valoare nominala de 20 de lei, aparuta in 1868 ca obiect de protocol, in 200 de exemplare
• 20 de lei de aur, din 1870, emis in 5000 de exemplare
• monede jubiliare de aur, dedicate lui Carol II in 1939
• moneda de 1000 de lei de aur si doua monede de argint, de 100 si 500 de lei, cu tematica “2040 de ani de stat dacic centralizat”, din timpul lui Ceausescu, aparute in tiraje foarte mici si folosite ca obiect de protocol
• 2 lei din argint, din 1901, seria a doua, aparuta in 12.000 de exmplare, din care au mai ramas doar 60-70 de bucati
• moneda de 250 de lei din aur, apartinand legionarilor, emisa in 1940, din care s-au pastrat numai 6 exemplare, dintre care doar doua in Romania, trei fiind in Spania, unde s-au retras legionarii
• toate monedele de aur ale domnitorilor romani
• monedele medievale transilvanene, considerate cele mai frumoase si care fac parte din numismatica romaneasca de lux.
Sursa: Galeria de Numismatica, colectionarii