Tehnologia blockchain și criptomonedele au luat o amploare extraordinară în ultimii ani. Dar în timp ce toată lumea este de acord că tehnologia blockchain va fi adoptată în majoritatea industriilor și va avea un impact semnificativ asupra acestora (în special asupra celei financiare și a celei de logistică), monedele cripto nu sunt văzute la fel de bine. 


Investitorii de pe piețele de capital nu țin prea mult cont de fundamentele unui instrument atunci când identifică o oportunitate. Așa a ajuns moneda Bitcoin la o valoare de peste 9.600 de dolari în prezent și tranzacții de miliarde în fiecare zi. Posibilitatea de a câștiga dintr-o speculație nu ține cont de viabilitatea monedei pe termen scurt sau lung. De astfel, lumea s-a împărțit în două: cei care susțin că criptomonedele reprezintă viitorul și au investit în astfel de instrumente și cei care anunță sfârșitul acestora cât mai rapid, identificându-le cu ingineriile financiare gen schema Ponzi. 
Tehnologia blockchain a apărut în 2008, creată de o persoană anonimă care se presupune a fi Satoshi Nakamoto, dar fără dovezi palpabile. În esență, tehnologia este o listă de date criptate, numite „blocuri“ și securizate cu ajutorul criptografiei. Lista este înlănțuită (blockchain), cu fiecare bloc deținând o legătură către blocul anterior, momentul realizării și datele. Datorită designului și modului de propagare (peer-to-peer, adică legături directe între computere), blockchain-urile au un grad de securitate foarte mare. Tehnologia este foarte potrivită pentru orice înregistrare de date sau evenimente, de la dosare medicale până la tranzacții financiare. De altfel, au apărut deja consorții de bănci care testează tehnologia pentru tranzacții realizate în state diferite. 

 

Prezentul și viitorul Bitcoin

Bitcoin este moneda cripto apărută în 2009 și care a dus ulterior la crearea a mii de monede asemănătoare. Creditată aceluiași Satoshi Nakamoto, moneda apărută ca urmare a unui proces de rezolvare a unor probleme de matematică foarte complicate (un proces numit minare) ar trebui să eludeze băncile centrale și guvernele, singurele instituții care emit și garantează monedele pe care le folosim, și să devină o alternativă transparentă și sigură. 
Din start apare o problemă. În guvernul unei țări și implicit în economia acesteia, poți avea încredere sau nu, dar moneda emisă se devalorizează doar prin inflație, un proces care este, de obicei, predictibil. Valoarea bitcoin este decisă de cererea pentru ea, drept pentru care poate fi foarte volatilă. Paradoxul pe care susținătorii criptomonedelor refuză să îl vadă este că evaluarea bitcoin (și a oricărei alte monede create la fel) se face tot în monede tradiționale, precum euro sau dolari. Iar în timp ce o pâine care costă astăzi un euro va costa, previzibil, tot un euro și peste un an sau poate un euro și câțiva eurocenți, volatilitatea bitcoin ne face să nu știm dacă o pâine care acum costă 0,001 bitcoin va costa peste un 1 bitcoin sau 0,00000001 bitcoin. 
Deși au apărut magazine care acceptă bitcoin sau alte monede (ethereum, litecoin etc.) este greu de crezută că monedele cripto vor putea ajunge să fie utilizate în mod curent. Tocmai din cauza volatilității. Caz în care nu poți trage pe nimeni la răspundere pentru inflație sau pentru depreciere, așa cum a fost cazul bitcoin care se afla la 20.000 de dolari la începutul anului pentru a coborî la mai puțin de 6.000, iar acum este la 9.600 dolari. 
Acest lucru face ca cripto să fie potrivite pentru inginerii financiare. Un studiu al Ernst & Young estima că aproximativ 10% din banii încasați din „initial coin offering“ (ofertă inițială de monedă) au fost furați. O sumă mare dacă ne uităm la valoarea cumulată a celor peste 1.500 de criptomonede se ridică la circa 300 miliarde dolari. 
În esență, criptomonedele nu pot fi nici formă de plată, nu pot fi nici o formă de păstrare a valorii și nu are nici o valoare în sine (cum are aurul spre exemplu). Singura utilitate de până acum este pentru cei care fraudează (alături de cei implicați în infracțiuni; hackeri precum cei care folosesc viruși pentru recompense cer banii în bitcoin) și cei care speculează și ies în câștig. 

 

Investiții de milioane

Este greu de crezut că monedele cripto au un viitor, spre deosebire de tehnologia blockchain. Cu toate acestea, mulți oameni, inclusiv din țara noastră, au investit sume serioase de bani (reali!) în acestea. United Blockchain Association, un ONG creat de Andrei Stănică pentru investitorii în criptomonede din România, estimează că valoarea acestor investiții se ridică la circa 200 milioane euro. Din păcate, estimarea nu se bazează pe date sigure, dar ce știm sigur este că există investitori în România care au investit milioane de euro și au înregistrat profituri semnificative. 
EY România are astfel de clienți, după cum a declarat Gabriel Sincu, director al Departamentului de Asistență Fiscală, iar acum se străduiesc să găsească o formă de înregistrare legală a acestor venituri. Și, implicit, să plătească taxele aferente. 
Principala problemă, și nu doar în România, este că monedele cripto nu sunt recunoscute legal astfel încât să poată fi încadrate într-o anumită categorie de venituri. Dacă este o monedă în accepțiunea fiscală, atunci profitul obținut în urma tranzacțiilor este taxat ca orice investiție pe piața de capital. Caz în care pierderile suferite ar trebui să fie deductibile. Dar Bitcoin sau altă criptomonedă nu sunt recunoscute drept valute; Banca Națională a României a dat un comunicat prin care recomandă băncilor să nu considere cripto monede reale. 
Dacă nu este o monedă, atunci tranzacțiile ar putea fi taxate cu TVA. Și impozitate ca „alte venituri“, inclusiv contribuțiile sociale dacă veniturile depășesc 22.800 lei. Iar la „alte venituri“ pierderile nu mai sunt deductibile. Mai există și cazul în care criptomoneda este dobândită ca urmare a minării; teoretic, veniturile ar putea intra în patrimoniul personal, care au modalitate de taxare diferită de celelalte. 
Cert este că „avem nevoie de reglementare din partea BNR și a Autorității de Supraveghere Financiară  pentru a putea înregistra legal aceste venituri“, spune Gabriel Sincu.

 

BNR nu vede moneda

Recomandarea BNR de a nu recu­noaște cripto ca monedă a dus și la blocarea conturilor de schimb valutar cu care lucrau platformele de exchange pentru a schimba criptomonede în lei, chiar dacă nu a fost vorba de o directivă sau o lege, ci doar o circulară către bănci. Drept pentru care investitorii români trebuie să își deschidă cont la o bancă din Bulgaria, Ungaria sau altă țară care acceptă în continuare tranzacțiile cu cripto, un lucru deloc simplu pentru multe persoane.
Din păcate, aici se poate observa ușor cât de vulnerabile sunt aceste monede atunci când se dorește utilizarea lor în lumea „reală“. Pe de altă parte, BNR sau ASF ar putea încadra relativ ușor investițiile în cripto drept investiții financiare având în vedere că există destule instrumente financiare deja utilizate și reglementate care nu au o susținere directă în active (precum Exchange – Traded Funds, unde investitorii nu dețin în mod direct activele din care este format fondul). 
În orice caz, așa cum susțin și specialiștii de la EY România, criptomonedele ar trebui reglementate; în caz contrar se poate ajunge la popriri pe conturi chiar dacă contribuitorii au fost de bună-credință sau la aministii fiscale. De asemenea, un cadru reglementat ar evita și cazurile de blocare a conturilor astfel încât investitorii să nu mai poată retrage banii investiți în criptomonede. 
Este greu să recomanzi o investiție în criptomonede atâta timp cât sunt atât de volatile, depind de cum bate vântul prin vidul digital și nu există nicio garanție referitoare la banii investiți. Chiar dacă susținătorii cripto arată că nici monedele „clasice“ nu au vreo garanție fizică în spate, încrederea în sistemul economic și fiscal al unui stat înseamnă mai mult decât o rețea de milioane de computere disparate pe tot mapamondul. 
Inclusiv ultimul raport al Băncii Mondiale arată că influența tehnologiei blockchain asupra industriilor din diferite state europene și asiatice este deja semnificativă, iar noile aplicații vor trebui adoptate cu multă atenție. „Tehnologiile de tip blockchain exercită presiune concurențială asupra sectorului financiar privat, generând în paralel idei și abordări creative în cadrul guvernelor“, arată Hans Timmer, Economist Șef al Băncii Mondiale pentru Regiunea Europa și Asia Centrală. Cum minarea de criptomonede în state ca Georgia este foarte ieftină datorită prețului foarte scăzut al electricității, se recomandă o supraveghere financiară din partea guvernului pentru a proteja consumatorii. 
În rest, blockchain începe să își găsească utilizări directe. În Ucraina, Estonia și Georgia, de exemplu, guvernele intenționează să înființeze registre funciare şi imobiliare pe baza tehnologiei blockchain. Azerbaidjan experimentează utilizarea de ID-uri digitale pentru operațiuni bancare, iar Lituania a deschis un centru blockchain care să acționeze ca incubator pentru înființarea de noi afaceri. De asemenea, Elveția își propune să devină un hub de blockchain și este lider în adaptarea reglementărilor la aceste tehnologii.
Cum se va încadra criptomoneda printre aplicațiile blockchain, rămâne de văzut. Dar putem spune că nu va dispărea prea curând dintre preferințele speculatorilor pentru câștiguri mari pe termen scurt sau mediu.

Acest articol a fost publicat în numărul 19 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 14-20 mai 2018