Controversele în care este implicată Monica Anisie, ministrul Educației, par a nu se mai sfârși. O decizie a ministrului a readus-o pe aceasta în titlurile de primă pagină a presei din România, încă înainte de a se fi stins ecourile ultimei gafe făcute de Anisie.
Ministrul Educației, Monica Anisie, este din nou în centrul atenției opiniei publice, în urma unei demiteri extrem de controversate pe care a dispus-o.
Astfel, Anisie a luat decizia de a-l demite din funcție pe cel mai titrat cercetător român, „părintele” Laserului de la Măgurele, Nicolae Zamfir.
Acesta conducea, din funcția de director, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, încă din 2004.
Campanie virulentă împotriva cercetătorului
Demiterea lui a fost anunțață de Edupedu, care a scris de asemenea că Anisie l-a numit în funcția de director pe sindicalistul Nicolae Mărginean, care a purtat în ultima lună o campanie virulentă împotriva lui Zamfir, arată digi24.ro.
Nicolae Zamfir s-a întors în România în 2004, de la Yale University, SUA, unde a fost profesor și cercetător în cadrul Wright Nuclear Structure Laboratory din 1997 până 2004.
Institutul de Fizică Nucleară este instituția care implementează în România proiectul laserului de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP), Zamfir fiind directorul proiectului încă de la lansarea acestuia.
”Sunt oameni de știință foarte, foarte buni – oameni ca Nicolae Zamfir, care e fantastic prin ceea ce a făcut, construind această platformă. Din punctul meu de vedere, platforma din România oferă o combinație unică de lasere de înaltă intensitate și fizică nucleară. Aceasta va ridica probleme pe care doar România le poate rezolva”, declara în urmă cu doi ani Gérard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru fizică și părintele științific al laserului de la Măgurele.
”O contribuție unică”
Într-un interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, Mourou spunea că laserul din România “are o contribuție unică” la Nobelul pe care tocmai îl primise. “Ceea ce a făcut România este spectaculos”, afirma Gérard Mourou.
În context, trebuie precizat faptul că, în 2018, Zamfir a reziliat un contract de 66 de milioane de euro încheiat pentru un sistem fascicul Gamma cu un consorțiu din care făceau parte italieni dar și influenții francezi de la Centru Național de cercetare științifică din Franța.
”Consorțiul EuroGammaS nu a întreprins nimic pentru instalarea Sistemului Fascicul Gamma. A plătit 1,8 milioane de euro penalități de întârziere, ne-au mai trimis luni, pe trimestrul 3, penalități de 1,3 milioane. Dar nu întreprind nimic și ne îndreptăm cu pași mari către rezilierea contractului. Dacă ei nu fac nimic, eu nu am ce face. Este una dintre clauzele contractuale că ei trebuie să pună în funcțiune Sistemul gamma și, dacă nu îl pun în funcțiune, contractul se reziliază de la sine”, declara Zamfir, în octombrie 2018, pentru Edupedu.ro.
De atunci, italienii au intentat în total 38 de procese părții române, dintre care institutul român a câștigat 24, celelalte fiind în derulare, potrivit sursei citate.
Iritare în Franța
În octombrie 2019, compania americană Lyncean Technologies a câștigat licitația pentru construirea celui de-al doilea mare echipament de cercetare din proiectul laserului de la Măgurele: Sistemul Gama de Energie Variabilă.
Centrul ELI-NP de la Măgurele anunța atunci că a semnat contractul, în valoare totală de 49 milioane euro. Iar francezii, membri influenți ai ELI Delivery Consortium – asociație fondată în 2013 cu scopul de a susține implementarea coordonată a celor 3 instalații de cercetare din România, Cehia și Ungaria – le-au cerut celor 3 state ca fondurile europene atrase pentru cele 3 lasere să nu mai fie gestionate național, ci la nivelul consorțiului.
Răspunsul României a fost vehement împotriva renunțării la gestionarea de către administrația guvernamentală a fondurilor europene atrase tocmai pentru cercetarea la ELI-NP.
Răspunsul tranșant al lui Zamfir ar fi iritat partea franceză.
Partea română, exclusă din proiect
În mai 2020, Ungaria și Cehia, alături de care România a primit în 2012 finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus la Bruxelles proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC).
România a fost exclusă de francezi din proiect.
”Mă aștept ca la Comisia Europeană acest proiect de ERIC să fie respins, întrucât contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru că aceasta decizie (din 2012 prin care executivul european a aprobat construirea celor 3 facilități de cercetare ELI – n.r.) spune că toți cei 3 pillars (pilonii din România, Cehia și Ungaria care formează proiectul paneuropean de cercetare ELI), la sfârșitul fazei de construcție a infrastructurii, trebui să constituie un European Research Infrastructure Consortium, adică un ERIC. Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fără cel de-al treilea”, a declarat Secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu.