Din dorința de a produce o schimbare și de a da mai departe experiența și expertiza acumulată în cei peste 25 de ani petrecuți în business la cârma unor mari companii, Monica Florea a dezvoltat un program unic de mentorat pentru tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani, care antrenează abilitățile de viață, de carieră și de business – UP Generation. Pe scurt, îi pregătește pentru reușită, prin antrenarea acelor abilități care să îi ajute să se dezvolte spre atingerea potențialului maxim, dar pe care contextul educațional formal (încă) nu le predă.
Programul se desfășoară integral în sală, unde deprind și antrenează cele mai importante abilități de care tinerii au nevoie pentru viitorul lor, în sesiuni experiențiale alături de traineri și experți din zona de psihopedagogie, dar și alături de mentori și oameni de business care le răspund tinerilor la întrebări, și unde se dezbat contexte reale de viață, de carieră și de business. Viziunea pe termen lung este ca UP Generation să devină un proiect de țară, care să implice sistemul educațional și mediul de afaceri, astfel încât să poată genera o masă critică de 1 milion de tineri pregătiți cu abilitățile potrivite spre a genera un mediu profesional diferit.
Am stat de vorbă cu Monica Florea, CEO și fondator UP Generation, despre noua generație de tineri, nevoile lor și soluții.
Ce v-a inspirat să înființați UP Generation și să vă concentrați pe nevoile tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani?
Am petrecut 25 de ani în business alături de tineri și nu doar de tineri, astfel că acesta a fost cel dintâi context al inspirației mele. Apoi un alt factor declanșator a fost propriul meu copil, care mi-a dat întregul context să pornesc spre această misiune. Deci o combinație de experiențe personale și profesionale care au avut la bază nevoile pe care le-am identificat și dorința mea de a ajuta și antrena pentru business și viață generațiile ce vin. Cum? Dând mai departe toată cunoașterea și experiențele dobândite atât de mine, cât și de toată echipa mea implicată în acest proiect – oameni remarcabili și profesioniști cu experiență relevantă în business, dar și în zona de psihopedagogie, psihologie și design educațional.
Cum vă ziceam, am avut oportunitatea să lucrez cu foarte mulți tineri talentați, ambițioși, cu dorința de a reuși, cărora le lipseau însă, așa cum ne-au lipsit și nouă în anii noștri tineri, perspectivele practice și îndrumarea necesară. Doar că, în vremurile noastre, timpul era mai blând cu noi, cunoașterea era limitată sau greu accesibilă, pe când astăzi suntem într-o altă viteză, alt ritm și mai ales la un alt nivel.
Astăzi, tinerilor le este tot mai greu să-și găsească drumul și calea de urmat spre reușita personală și profesională. Am toată încrederea că prin astfel de programe avem șansa să schimbăm ceva în noi ca nație, în generațiile ce vin, și să producem acel impact de care noi ca societate românească avem nevoie ca să ne transformăm, ca să atingem un alt nivel. Pentru a face posibilă această evoluție, este nevoie să privim spre generațiile tinere și să îi ajutăm să fie pregătiți în a-și construi vieți împlinite, cariere reușite atingându-și potențialul de care dispun.
Dincolo de ce m-a inspirat, a mai existat o componentă care m-a ambiționat să fac acest proiect. Mi-am dorit să construiesc academii profesionale în jurul companiilor pe care le-am condus și n-am reușit să fac asta, pentru că de fiecare dată prioritățile erau altele, iar acest demers implica resurse importante de timp, oameni și bani. Așa că mi-am promis că voi reuși cândva să dedic o bucată din viață unui proiect pentru tineri, care a devenit misiune.
Ce rol joacă experiența dvs. de 25 de ani în lucrul cu tinerii în companii în dezvoltarea și implementarea programelor UP Generation?
Experiența mea este cea care m-a ajutat să construiesc întregul proiect dintr-o perspectivă aplicată, dintr-o perspectivă trăită alături de tineri și de toți cei care am contribuit la creșterea unor business-uri importante din România. Știm ce vrem să obținem, știm de ce avem nevoie să facem ce facem, dar mai ales știm CUM să facem aceste lucruri pentru a obține rezultatele pe care ni le dorim, spre a avea generații împlinite și spre a crea un mediu de business așa cum avem nevoie.
Această experiență de 25 de ani m-a ajutat să înțeleg la modul profund nevoile și provocările tinerilor noștri, dar la fel de bine am trăit și am simțit toate zbaterile antreprenorilor, managerilor și ale celor care au construit echipe alături de mine. Am căpătat în acești ani o înțelegere diferită a felului în care tinerii au nevoie de suportul nostru, comparativ cu nevoile companiilor în relație cu generațiile de absolvenți. Înțelegem îndeaproape nevoile tinerilor, știu ce își doresc companiile de la angajații tineri, așa că șansele de a ne așeza cu toții pe aceeași pagină vin dintr-o cunoaștere profundă.
Vorbesc dintr-o practică trăită alături de mulți tineri cu care am construit temeinic în companiile în care am fost, companii cu sute de angajați, din industrii diverse, extrem de complexe activând în niște perioade deloc ușoare, și unde am reușit alături de ei – deci, se poate! S-a adunat multă experiență și expertiză pe care vreau să o dau mai departe în acest secol al vitezei unde cred că le poate fi de ajutor. De ce? Ca să nu mai repete aceleași greșeli ca ale noastre, ca să nu se mai lovească de aceleași ziduri, ci să le facilităm un drum desțelenit, care să-i ajute să ajungă cât mai departe, mai departe decât punctul în care am ajuns noi.
Dincolo de asta, am alături de mine alți oameni de business care asigură partea de mentorat, dar și profesioniști din zona educației formale și non-formale, psihologi și psihopedagogi cu expertiză relevantă în lucrul cu tinerii. Vorbim din multă, foarte multă practică și experiență, atât a mea, cât și a mentorilor noștri care au reușit în carierele lor și care iubesc să ofere tinerilor sprijinul lor.
Care sunt principalele deficiențe ale sistemului de educație românesc în pregătirea tinerilor pentru integrarea în piața muncii?
Din păcate, contextul educațional actual nu pregătește copiii și tinerii pentru viață, nici personal, nici profesional. Curriculumurile școlare și universitare sunt încărcate, irelevante și lipsite de componenta practică necesară. Tinerii nu sunt învățați să gândească critic, cu propria minte, să formuleze întrebări, să caute informații, să găsească soluții și alternative la situațiile cu care se confruntă. Angajatorii își doresc oameni capabili să gândească independent, dar sistemul educațional nu dezvoltă încă aceste competențe.
De asemenea, sistemul nu pune accent pe dezvoltarea abilităților socio-umane esențiale în câmpul muncii, cum ar fi colaborarea, comunicarea, adaptabilitatea și gestionarea emoțiilor, reziliența. Orientarea educațională și vocațională este realizată superficial, fiind chiar inexistentă în multe contexte, iar unui consilier vocațional din școli îi revin în grijă prea mulți elevi (peste 1000) pentru a putea oferi sprijin individualizat eficient.
Lipsa parteneriatelor cu mediul profesional reprezintă o altă problemă majoră. Fără strategii de practică și colaborări directe cu companiile, tinerii nu înțeleg ce se așteaptă de la ei la un loc de muncă și nu își pot dezvolta rețele profesionale necesare. În plus, unii profesori sunt deconectați de la disciplinele pe care le predau și lipsiți de vocație, ceea ce afectează calitatea actului educațional, iar infrastructura educațională insuficientă completează acest tablou.
Sistemul educațional românesc, deși a produs oameni valoroși în trecut, nu mai este viabil astăzi, deoarece nu răspunde nevoilor actuale și viitoare ale tinerilor și ale societății. Avem generații foarte diferite față de cele din trecut și viitorul este impredictibil, iar diferența între nevoile existente și ceea ce oferă sistemul educațional devine tot mai mare.
Care sunt principalele obiective ale platformei UP Generation și cum sperați să îi ajutați pe tineri în dezvoltarea lor personală și profesională?
De a contribui la creșterea unei generații de tineri care să-și construiască o altfel de viață, într-un mediu care să le dezvolte atât abilitățile personale, cât și pe cele profesionale. Vrem să formăm antreprenorii de mâine și specialiști în diverse domenii de business, oferindu-le instrumentele necesare pentru a dezvolta afaceri de succes și de a construi un mediu de business puternic.
Totodată, UP Generation își propune să ofere un context educațional diferit, bazat pe experiență și expunere permanentă la realitățile vieții, pentru a scoate la iveală potențialul tinerilor și a-i propulsa la un alt nivel. Un alt obiectiv important este îmbunătățirea abilităților legate de munca în echipă, leadership, gândire critică, gestionare emoțională și luare de decizii, pentru a-i pregăti pe tineri să facă față cu succes provocărilor viitoare. Platforma oferă, de asemenea, posibilitatea tinerilor de a întâlni antreprenori și profesioniști din diverse domenii, facilitând astfel crearea de relații profesionale și învățarea de la cei mai buni în domeniu.
Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în încercarea de a pregăti tinerii pentru piața muncii actuală și cum le abordați?
Cea dintâi provocare este legată de efortul depus în vederea conștientizării din partea tinerilor, părinților și a școlii că există nevoia pregătirii pentru viață și pentru carieră. După conștientizare, avem nevoie de acțiune și de focus, iar din acest punct de vedere nu stăm bine deloc. Însă am avut ocazia să întâlnesc și tineri, dar și părinți hotărâți să facă tot ce este necesar pentru deprinderea abilitaților care să-i pregătească pentru viață.
Tinerii pornesc cu așteptări neancorate în realitate și lucrurile încep să se precipite după primele trânte ale vieții. Este știut faptul că suntem departe între ceea ce oferă sistemul educațional după ce tinerii ies din școală și felul în care este nevoie ca ei să ajungă în piața muncii, însă cred că putem construi cu toții punți pentru a ne aduce cât mai aproape unii de ceilalți.
Cred în acești piloni: tineri care să-și dorească o altfel de viață, dar să-și asume efortul acestui drum, părinți care să crească tineri cu valori și credințe care să le dea forța să reușească, sistem educațional care să se concentreze pe nevoile specifice ale generațiilor și să se adapteze rapid la cerințele mediilor profesionale, mediul de business care să contribuie la reducerea acestui decalaj venind la rândul său în sprijinul tinerilor, pregătindu-i pentru etapa maturității, astfel încât atunci când ajung în business, să fie pregătiți. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă să construim pepiniere în care tinerii să fie ajutați să stăpânească abilități personale și profesionale.
În felul acesta, rezolvăm discrepanțele dintre teorie și practică, lipsa de experiență profesională pe care ne-o dorim la încadrarea în muncă și pe care toată lumea o cere, dar nimeni nu o predă, lipsa abilităților de viață care să le ofere o bază solidă de creștere și dezvoltare, motivația și încrederea că se pot construi având lângă ei mentori care să-i ghideze, să-i sprijine.
Ce resurse sau suport considerați că ar trebui să fie disponibile pentru tinerii din România pentru a-și dezvolta abilitățile și pentru a obține succes în carieră?
Consider că sunt necesare mai multe resurse și tipuri de suport. În primul rând, este esențial suportul în orientarea vocațională. Tinerii trebuie să își identifice trăsăturile, interesele, talentele și aptitudinile pentru a ști în ce direcție să se îndrepte. Aceasta implică o orientare educațională, vocațională și de carieră, sprijinită de părinți, sistemul educațional și mediul profesional.
Expunerea la contexte practice și de viață este, de asemenea, crucială. Tinerii au nevoie de oportunități de a-și practica talentele, de a explora diverse domenii și de a se antrena cu mentori și experți. Programele de mentorat, stagiile de practică și internshipurile sunt esențiale pentru a diminua golul dintre educație și piața muncii.
Rețelele de networking, congresele și conferințele le oferă tinerilor oportunități valoroase de a înțelege industriile accesibile, de a afla așteptările mediului profesional și de a cunoaște experți care îi pot ghida.
Platformele de învățare online sunt resurse importante care trebuie acompaniate de contexte practice pentru a genera rezultate și valoare. Incubatoarele, acceleratoarele de afaceri, hackathoanele, bootcamp-urile intensive și workshop-urile sunt oportunități practice ce contribuie la succesul tinerilor.
Cum pot fi îmbunătățite colaborările între instituțiile de învățământ, guvern și sectorul privat pentru a sprijini mai eficient tinerii în tranziția lor către piața muncii?
Prin politici naționale și programe guvernamentale de sprijin care să aibă în vedere interesul pregătirii și apoi al integrării tinerilor. Guvernul poate pune la dispoziție programe de finanțare și stimulente fiscale companiilor care angajează tinerii sau au internship-uri.
Pe zona de fonduri nu am văzut să existe inițiative guvernamentale, privind susținerea unor programe de educație non-formală și nici orientare către categoria de tineri cu potențial înalt sau cei cu reușite academice, care pot să fie sprijiniți să se dezvolte. Pe axa proiectelor educaționale există focus pentru categorii sociale vulnerabile și ceva pe infrastructură. Nu spun că nu trebuie să existe interes și în zona respectivă, dar mi-ar plăcea să văd cu adevărat rezultatele concrete produse din aceste finanțări. Este important să știm câți s-au alfabetizat cu adevărat, câți sunt „salvați” de-a dreptul, nu pe hârtie.
Iar în tot acest timp stăm și ne întrebăm de ce ne pleacă talentele din țară, de ce toți acei copii care sunt excepționali sunt atrași de universități de top din străinătate. Ce facem noi ca stat ca să reușim să-i ținem în această țară pe toți copiii buni?
Mai cred foarte tare în parteneriatele strategice între mediile profesionale și instituțiile de învățământ, în academiile profesionale dezvoltate de companii care își pun toată cunoașterea practică la dispoziția pregătirii tinerilor. Nu pot susține doar companiile tot acest context de învățare, de aceea trebuie suport din partea statului, lucru care până la acest moment nu se întâmplă. De asemenea, statul poate dezvolta inițiative de formare continuă și de recalificare, toate adaptate la cerințele și nevoile pieței muncii împreuna cu companiile. Am încercat să fac niște academii profesionale în cadrul businessurilor în care am activat, însă costul de finanțare și resursele erau imense, iar antreprenorii nu sunt dispuși să-l suporte de unii singuri. Cu toate că, de peste 30 de ani, tot companiile îl plătesc într-un fel sau altul.
O altă măsură care cred că poate produce rezultate semnificative este legată de curricula școlară, care trebuie adaptată la nevoile din mediile profesionale. Companiile pot contribui la dezvoltarea unei curricule adecvate, oferind expertiză și feedback, pentru ca absolvenții să fie pregătiți pentru joburile disponibile. În felul acesta, totul este predictibil și ușor de integrat atunci când tinerii ajung la un loc de muncă.
Programele de mentorat și coaching în colaborare cu sectorul privat pot contribui de asemenea pentru ca tinerii să își dezvolte abilitățile necesare pentru reușita în carieră. Mentorii sunt o resursă valoroasă mai ales în perioada de formare și tranziție de la educație la angajare. Cel mai ușor tinerii învață având lângă ei mentori. Cel mai bine învață din practică, așa că, hai să punem la dispoziție tot acest context necesar.
Cum pot fi reduse discrepanțele dintre abilitățile pe care tinerii le dobândesc în școală și cerințele reale ale angajatorilor?
Pot fi reduse doar dacă sistemul de învățământ se reformează și începe să țină ritmul cu cerințele viitorului, ale societății, ale mediilor profesionale. Soluțiile includ o curriculă adecvată, multă practică și implicarea activă a tuturor factorilor: instituții de stat, instituții de învățământ și mediul de afaceri.
Programe de mentorat, mentori implicați și dedicați și dorința tinerilor să se pregătească pentru viață sunt esențiale. Implicarea lor în programe diverse care să le susțină creșterea personală și profesională este importantă. Învățarea continuă și recalificarea trebuie să devină parte din ceea ce tinerii înțeleg și practică.
Există suficiente resurse pe care tinerii le pot accesa atât online, pe platforme de e-learning, cât și offline, în diverse contexte de programe care să completeze educația formală. UP Generation este un astfel de context. Cred că este nevoie ca și părinții să promoveze copiilor o altfel de atitudine față de învățare și formare pentru viață și pentru profesii. Consider că temelia trebuie pusă de acasă. E necesar ca părinții să pună baza unei bune atitudini față de viitorul propriilor copii.
Care sunt principalele provocări cu care se confruntă tinerii din România atunci când își caută primul loc de muncă sau își construiesc o carieră?
Din punctul meu de vedere, cea dintâi problemă este legată de așteptările total nerealiste cu care pornesc în viață. Apoi de lipsa perspectivei practice asupra informațiilor învățate. Tinerii nu știu să aplice cunoștințele și lucrurile studiate în școală. Aceasta este o problemă veche, pentru că nici noi nu prea am știut și la noi a fost multă teorie și putină practică, dar era mai multă relevanță și ancorare în viitorul apropiat, mai multa predictibilitate, iar in plus aveam contextul necesar pentru a ne pregăti, aveam oameni de la care să învățăm, unii dintre noi eram mult mai aplecați spre studiu individual, și cumva si vremurile erau mai blânde cu noi. Lucrurile se desfășurau într-un alt ritm și cu o altă dinamică față de ce trăim azi.
O altă problemă este lipsa orientării profesionale. Tinerii efectiv nu știu de unde să înceapă, nu au nicio busolă care să-i orienteze spre un parcurs reușit. Nu au țintă, nu au direcție, nu își cunosc talentele și aptitudinile, nu știu ce le-ar plăcea să facă. Nu cunosc etapele pe care ar trebui să le parcurgă, nu știu să-și facă un CV și nu știu cum să se pregătească pentru un interviu. Astfel, rătăcesc mult, pierzând timp și oportunități, iar unii ajung deznădăjduiți și consumați emoțional.
Tinerii nu știu să-și coreleze valoarea pe care o oferă cu cea pe care o pretind, iar reconfigurarea acestora este dificilă și aduce frustrare atât lor, cât și angajatorilor. Nu știu, pentru că nimeni nu le prezintă, nu le vorbește și nu le oferă conștientizare. Ei își calculează salariul după nivelul cheltuielilor pe care le au, fără să privească spre competențele pe care le dețin.
În plus, nu au suficient contact cu mediile profesionale, nu au acces la mentori sau profesioniști care să-i îndrume și de la care să învețe, facilitându-le astfel trecerea spre joburi. Lipsește o rețea reală de suport și ghidare, precum și programe de dezvoltare și antrenare a abilităților lor, care să le fie sprijin în parcursul de viață ales.
Ce măsuri considerați că ar putea fi luate pentru a încuraja antreprenoriatul și inovația printre tinerii din România?
Din punctul meu de vedere, avem nevoie de o cultură în acest sens. Este important să avem un mediu care să valorizeze și să sprijine antreprenoriatul. Avem nevoie de un mediu antreprenorial stabil, însă suntem încă fragili din cauza impredictibilității și a modificărilor fiscale constante. Pentru a încuraja antreprenoriatul, este necesar un context integrat care să includă educație antreprenorială în școli, facilitarea accesului la finanțare prin programe sustenabile și crearea unor rețele de mentori pe industrii. Programele de business, incubatoarele și acceleratoarele de afaceri pot oferi mentorat, resurse și sprijin financiar pentru startup-uri. Un aspect important este aducerea împreună a generațiilor seniorilor cu tinerii la început de drum, pentru a împărtăși experiența și cunoștințele acumulate. Tinerii au nevoie de suport și resurse pentru a fi încurajați să devină antreprenori.
Care sunt consecințele sociale și economice ale neîndeplinirii adecvate a nevoilor și aspirațiilor profesionale ale tinerilor în societatea românească?
Pe termen lung, consecințele neîndeplinirii adecvate a nevoilor și aspirațiilor profesionale ale tinerilor în societatea românească vor fi dezastruoase. Emigrarea talentelor este deja resimțită, iar lipsa unei forțe de muncă calificate afectează mediul de business. Ne vom adânci tot mai mult în sărăcie și inegalitate socială, iar tinerii fără venituri corespunzătoare vor fi vulnerabili și vor avea dificultăți în asigurarea unui trai decent.
Lipsa pregătirii adecvate duce la o productivitate scăzută și la dificultăți în găsirea angajaților calificați pentru companii. De asemenea, tinerii copleșiți de incertitudini pot dezvolta probleme psihologice, iar investițiile în educație și formare profesională nu sunt valorificate pe deplin dacă nu se traduc în locuri de muncă potrivite. Asta duce la o pierdere a capitalului uman și la nevalorificarea competențelor și cunoștințelor dobândite. Băgăm bani, dar nu vin rezultatele.
Cum vedeți evoluția viitoare a UP Generation și cum sperați să creșteți impactul și relevanța platformei în comunitatea tinerilor din România?
Viziunea noastră este ambițioasă, vrem să ajungem să facem din UP Generation un proiect de țară, în care să implicăm sistemul educațional și mediul de afaceri, pentru ca peste un milion de tineri să parcurgă programele noastre care să le ofere o altă perspectivă.
Vrem să creăm acele punți de legătură între sistemul educațional și mediul profesional, să fim un reper în construcția personală și profesională a tinerilor, să contribuim la creșterea unei generații de antreprenori care să ducă România la un alt nivel.
Pentru mine este important să lansez toate programele care împlinesc misiunea proiectului UP Generation. Am lansat primul program, Life Skills Pro, care înseamnă fundația și vizează dobândirea și antrenarea abilităților personale, care ne ajută să ne construim ca oameni, să punem bazele bune ale creșterii tinerilor noștri. Life skills, abilități definite de Organizația Mondială a Sănătății, variază de la autocunoaștere, comunicare, gândire critică, până la gestionarea emoțiilor, managementul stresului și capacitatea de a lua decizii. Alături de competențele tehnice dobândite, abilitățile de viață fac diferența și scriu un parcurs reușit.
În cadrul noului modul, care a debutat în această toamnă, tinerii beneficiază și de educație juridică, primul format educațional din România de acest tip adaptat tinerilor. O inițiativă menită să ii familiarizeze pe tineri cu abilitatea de a recunoaște și a-și revendica drepturile, dar și cu modul de a înțelege și de a respecta obligațiile legale, apoi abilitatea de a înțelege și a interpreta contractele, respectarea angajamentelor legale și de a înțelege care este răspunderea civilă, dar și penală. Sunt noțiuni care nu sunt predate în școală și de care tinerii au mare nevoie. Am mai introdus și sesiuni dedicate mindsetului (modul de gândire orientat spre creștere și dezvoltare continuă), antrenării abilităților de negociere și managementul conflictelor.
Tot acum va debuta și programul Business Pro, în varianta pilot, urmând ca lansarea oficială să aibă loc la începutul anului 2025. Programul antrenează abilitățile profesionale din zona Management, Marketing, Vânzari, Recrutare, Leadership și Antreprenoriat, cu acces la sesiuni de mentorat one to one.
Vrem să punem în tinerii noștri o altfel de învățare, vrem să avem acele comunități de învățare și colaborare unde tinerii pot interacționa unii cu alții și unde pot învăța unii de la alții, pot împărtăși experiențe și se construiesc împreună.
Care sunt cele mai memorabile experiențe sau succese pe care le-ați avut până acum cu tinerii implicați în programele UP Generation?
Avem implementat un sistem de quiz-uri încă de la începutul derulării programului pilot, tocmai pentru a vedea relevanța, interesul, acoperirea nevoilor și pentru a măsura impactul și progresul pe care-l înregistram. Avem câteva mii de întrebări și de răspunsuri pe care le-am colectat până în prezent, atât de la tineri, cât și de la părinți. Cităm câteva din topul succeselor venite ca transformări și beneficii pe care tinerii ni le-au împărtășit astfel: redobândirea încrederii în oameni și dorința de a rămâne în țară, dezvoltarea încrederii în sine și în ideile proprii, sentimentul de siguranță în propriile acțiuni, recunoașterea emoțiilor și o mai bună gestionare a lor, îmbunătățirea performanțelor personale și profesionale, o mai bună comunicare cu părinții, dar și perspective noi care le asigură reușita în viața de zi cu zi.
Sunt doar câteva din mesajele lor, însă ceea ce am văzut noi în sală și părinții lor acasă sunt aspecte legate de felul în care se descoperă, felul în care comunică, argumentează, își caută soluții, prind încredere în reușitele lor, rezolvă momente de stres și anxietate sau măcar se raportează diferit la ele. Tinerii vin sâmbătă de sâmbătă la sesiunile noastre din sală, vin fericiți, se simt bine într-un mediu de încredere, siguranță și suport, se implică în întregul proces, lucrează individual și în echipe pe diverse proiecte în care ei cer să se implice și asta e cel mai mare succes. Îi vedem schimbați și dornici să exploreze și să experimenteze lucruri noi.
Și-au dorit foarte mult să meargă în școli și universități să promoveze proiectul și le-am dat front de lucru pentru a se organiza total. Într-o săptămână aveau un excel cu zeci de școli, licee, universități. Au făcut primele prezentări singuri, apoi, ei cu toate emoțiile lor au mers și le-au vorbit elevilor de liceu și studenților despre UP Generation și despre experiența lor din program.
Rezultatele se văd în timp și reușita va veni nu din faptul că bifează un proces de învățare diferit, fie el și experiențial, ci din cum vor duce în propria viață ceea ce au învățat alături de noi. Dacă vor pune în aplicare toate uneltele pe care noi le-am pus în trusa lor, vor fi câștigători și abia atunci vom ști că reușita noastră este deplină.
Noi suntem în faza în care plantăm semințe și avem toată încrederea că vor rodi, dar este un efort de echipă, al nostru, al lor și al mediilor în care vor alege să crească. Noi le suntem sprijin și ajutor de nădejde alături de toți cei care sunt parte din acest proiect, dar dincolo de noi e propria lor voință de a se împlini ca oameni întregi, ca tineri adulți ce se construiesc în aliniere cu aspirațiile lor.
