Moody’s a revizuit în scădere perspectiva de rating a României
Agenția de evaluare financiară Moody’s a modificat, vineri seară, perspectiva de rating a României de la stabilă la negativă, plasând astfel țara pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții. Prin această decizie, toate cele trei mari agenții de rating au adus România la limita pragului „junk” – adică un nivel nerecomandat investițiilor.
Fitch a adoptat o măsură similară în decembrie, urmată de Standard & Poor’s în februarie. O eventuală retrogradare suplimentară ar putea determina retragerea unor investitori și a capitalului acestora din țară.
O retrogradare a perspectivei poate avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare ale României, determinând creșterea dobânzilor la care statul se împrumută pe piețele financiare pentru acoperirea deficitului bugetar.
România, mai puțin atractivă pentru investitori
Totodată, această schimbare poate reduce atractivitatea țării pentru investiții. În prezent, România se confruntă deja cu cele mai ridicate costuri de împrumut și cele mai riscante obligațiuni de stat din Uniunea Europeană, pe fondul unui deficit bugetar record și al incertitudinii generate de apropierea alegerilor prezidențiale.
Agenția de rating explică această revizuire a perspectivei prin riscul unei insuficiente consolidări fiscale, avertizând că stabilitatea financiară a României ar putea slăbi considerabil în anii următori.
Moody’s Ratings a revizuit în scădere perspectiva ratingului de credit al României, amplificând riscul ca acesta să fie retrogradat la nivelul „junk”, pe fondul instabilității politice care complică eforturile de reducere a deficitului bugetar înaintea alegerilor prezidențiale.
Agenția a modificat perspectiva ratingului Baa3 al României – cel mai jos nivel din categoria recomandată investițiilor – de la stabilă la negativă, potrivit unui comunicat transmis vineri, menținând totodată actualul calificativ. Decizia vine după măsuri similare adoptate anterior de S&P Global Ratings, în ianuarie, și Fitch Ratings, în decembrie.
Moody’s atrage atenția asupra deteriorării perspectivelor fiscale în absența unor măsuri suplimentare.
România se confruntă cu un deficit bugetar alarmant
În prezent, România se confruntă cu un deficit bugetar alarmant, ajungând la 8,7% din PIB în 2024, un nivel comparabil cu cel înregistrat în timpul pandemiei de coronavirus.
Agenția de rating estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 7,7% în acest an, urmând să se reducă doar gradual în anii următori.
„În absența unor îmbunătățiri semnificative ale perspectivei fiscale, acest lucru riscă să lase profilul general de credit al României semnificativ mai slab decât cel al colegilor cu rating Baa3”, a transmis Moody’s.
„Decizia de a schimba perspectiva la negativă reflectă riscul ca, în absența unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani, erodând ceea ce a reprezentat până acum o putere relativă de împrumut în comparație cu suveranii cu rating similar.
Pe baza politicilor anunțate de guvern până în prezent, ne așteptăm ca deficitul fiscal să scadă de la 8,7% din PIB în 2024, dar să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 și să se îmbunătățească doar treptat ulterior.
Împreună cu o revizuire semnificativă în sens descendent a prognozei noastre de creștere pentru România, aceasta ar conduce la o creștere rapidă a datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 62,7% la sfârșitul anului 2026, de la 48,9% la sfârșitul anului 2023”, a mai precizat agenția.
Raportul dintre plățile de dobânzi și veniturile publice ar putea ajunge la peste 9% până în 2029
Moody’s avertizează că majorarea necesarului de împrumut și a costurilor aferente dobânzilor va slăbi considerabil sustenabilitatea datoriei publice în anii următori. Se estimează că raportul dintre plățile de dobânzi și veniturile publice va crește de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029. Totodată, expansiunea rapidă a datoriei va conduce la o creștere a ponderii obligațiunilor denominate în valută raportate la PIB, accentuând riscurile valutare pentru guvern.
La finalul anului 2024, guvernul a adoptat o serie de măsuri menite să reducă deficitul bugetar, printre care înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste măsuri, alături de cele suplimentare incluse în bugetul pentru 2025, au ca obiectiv scăderea deficitului global la 7,0% din PIB în 2024 și la 6,4% în 2026.
Totuși, agenția de rating estimează că reducerea deficitului va avansa mai lent decât prevede bugetul actual, bazându-se pe măsurile anunțate până în prezent. Atingerea țintelor fiscale ar necesita cel mai probabil o combinație între o relansare economică neașteptat de puternică și îmbunătățiri semnificative în gestionarea politicii fiscale, atât printr-o disciplină mai strictă a cheltuielilor, cât și prin creșterea eficienței colectării veniturilor.
„Reducerea cu succes a deficitului și limitarea creșterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, și adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală. România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) finanțat de UE, a cărui adoptare ar contribui cel mai probabil la îmbunătățirea previziunilor noastre privind deficitul și datoria, chiar dacă efectul s-ar face simțit cel mai probabil începând cu 2026.
În plus, adoptarea reformei ar sprijini, de asemenea, perspectivele de creștere ale României prin accelerarea acordării de fonduri din cadrul Facilității UE de redresare și reziliență (RRF). Cu toate acestea, reforma este deja întârziată semnificativ și nu ne așteptăm ca detaliile privind amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor pe care le-ar putea include o astfel de reformă să fie anunțate până după alegerile prezidențiale din mai 2025”, arată Moody’s.
Instabilitatea politică poate îngreuna implementarea unor reforme fiscale
Moody’s avertizează că turbulențele politice interne, agravate de alegerile parlamentare tensionate și de anularea scrutinului prezidențial de la sfârșitul anului 2024, ar putea îngreuna implementarea unor reforme fiscale ambițioase și a planului guvernamental de reducere a deficitului, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale în luna mai.
În plus, intensificarea riscurilor geopolitice, pe fondul scăderii angajamentului Statelor Unite (Guvernul SUA, Aaa negativ) față de securitatea europeană, ar putea amplifica presiunile pentru majorarea cheltuielilor de apărare, complicând și mai mult eforturile de consolidare fiscală ale autorităților.
Moody’s subliniază că perspectiva negativă semnalează o probabilitate redusă de îmbunătățire a ratingului pe termen scurt. Pentru ca perspectiva să revină la stabilă, ar fi necesar ca gradul de îndatorare și sustenabilitatea datoriei să se deterioreze într-un ritm mai lent decât cel anticipat de agenție. Acest lucru ar presupune adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, alături de o mai bună disciplină a cheltuielilor și o gestionare mai eficientă a politicii fiscale.
Ratingul Baa3 al României ar putea fi retrogradat
Ratingul Baa3 al României ar putea fi retrogradat dacă Moody’s va concluziona că guvernul nu va reuși să implementeze o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani. Un astfel de scenariu ar indica incapacitatea autorităților de a adopta măsuri suplimentare pentru a limita deteriorarea gradului de îndatorare și a sustenabilității datoriei publice.
Totodată, o astfel de retrogradare ar reflecta deficiențe persistente în gestionarea politicii fiscale, inclusiv slăbiciuni în colectarea veniturilor și dificultăți în respectarea obiectivelor de cheltuieli. În plus, o escaladare semnificativă a riscurilor geopolitice, în special pe fondul conflictului din Ucraina, ar putea accentua presiunile negative asupra ratingului de credit al țării.
