Agenţia se aşteaptă ca actuala deteriorare a condiţiilor operaţionale să continue în următoarele 12-18 luni şi să afecteze următoarele domenii: solvabilitatea băncilor, finanţarea şi performanţele financiare.
Condiţiile de operare tensionate pentru bănci vor continua să exercite presiuni semnificative asupra calităţii activelor şi a profitabilităţii sistemului bancar elen, apreciază Moody’s. Rata creditelor neperformante va continua probabil să crească la 15-16% până la sfârşitul lui 2011 şi va depăşi probabil 20%. Sectorul bancar va înregistra pierderi în 2011-2012 chiar înainte de a se ţine cont de pierderile înregistrate ca urmare a participării la schimbul voluntar de obligaţiuni guvernamentale elene.
Moody’s crede că expunerea masivă a sectorului bancar elen la datoria ţării (depăşind 50 miliarde de euro) va avea ca rezultat costuri care vor contribui la intrarea în insolvenţă a unor bănci din Grecia.
Băncile şi fondurile de investiţii private au acceptat să renunţe voluntar la 50% din creanţele lor asupra datoriei Greciei până în 2020. Începând din ianuarie 2012, băncile vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta reprezintă ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.
Moody’s apreciază că ştergerea cu 50% a datoriei Greciei, împreună cu costurile suplimentare legate de provizioanele pentru credite, vor genera necesitatea majorării capitalului băncilor elene cu sume cuprinse între 20 şi 30 miliarde de euro. Datele referitoare la cerinţele de recapitalizare sugerează, conform Moody’s, că nici acţionarii şi nici autorităţile elene nu pot îndeplini aceste necesităţi. În opinia agenţiei, sprjinul pentru recapitalizare va veni probabil de la FMI şi UE, posibil prin Fondul elen de stabilitate financiară, ceea ce va duce efectiv la naţionalizări extinse în Grecia.
Moody’s se aşteaptă ca băncile din Grecia să rămână puternic dependente de finanţarea acordată de BCE (Banca Centrală Europeană) şi ELA (Asistenţa de Lichiditate de Urgenţă), pentru a înlocui retragerea depozitelor.
Săptămâna trecută, Evangelos Venizelos, ministrul elen de Finanţe, a anunţat că Grecia va extinde garanţiile de stat pentru băncile elene, de la 30 la 60 miliarde de euro, pentru a atenua criza de lichidităţi cu care se confruntă instituţiile de creditare.
Majorarea garanţiilor de stat pentru bănci nu are nicio legătură cu recapitalizarea instituţiilor locale de creditare, necesară după încheierea acordului prin care creditorii privaţi ai Atenei îşi vor asuma pierderi de 50% din obligaţiile pe care le deţin, a dat asigurări Evangelos Venizelos.
Băncile elene au devenit dependente de BCE pentru lichiditate după ce au fost scoase de pe pieţele financiare internaţionale în urma îngrijorărilor cu privire la datoriile suverane ale Greciei. Deja unele instituţiile elene de creditare au apelat la facilitatea ELA (Asistenţa de Lichiditate de Urgenţă). În plus, unele bănci greceşti nu mai au garanţiile eligibile după mai multe retrogradări ale ratingului suveran.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
SURSA: Agerpres
