Moody’s: Ratingul pe termen lung al României, confirmat la Baa3
Agenţia de rating Moody’s a confirmat la „Baa3” ratingul pe termen lung al României, cu perspectivă stabilă.
Totodată, calificativul pe termen scurt a fost menţinut de către Moody’s Investors Service la „Prime-3”.
Această confirmare a ratingului României reflectă perspectivele robuste de creştere pe termen mediu ale ţării noastre. Ele sunt sprijinite de influxurile solide de fonduri europene şi investiţii străine directe (FDI). Confirmarea reflectă şi indicatorii privind povara datoriei şi accesibilitatea datoriei, care rămân mai solide decât a altor ţări cu acelaşi rating.
Totuşi, ambele ar urma să se deterioreze gradual în următorii ani, în urma unui nivel încă ridicat al deficitului bugetar şi a creşterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evoluţii sunt contrabalansate de slăbiciunea calităţii instituţiilor ţării şi de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice şi externe, transmite Moody’s.
Perspectiva stabilă echilibrează tendinţa economică pozitivă faţă de dificultăţile continue ale Guvernului de a reduce în mod durabil deficitul ridicat fiscal şi deficitul de cont curent ale României. Deficitele gemene reprezintă o potenţială sursă de vulnerabilitate pentru solvabilitate, avertizează Moody’s. Totuşi, nu sunt riscuri iminente la adresa profilului de creditare al României.
Cum va evolua economia României în următorii doi ani?
Moody’s estimează o încetinire a creşterii economiei la 2% anul acesta, după doi ani de avans solid în 2021 şi 2022. Cu toate acestea, perspectivele de creştere pe termen mediu ale României rămân solide. Moody’s se aşteaptă la o redresare a creşterii la 3,2% în 2024 şi la 3,5% în 2025, în linie cu estimarea agenţiei privind potenţialul de creştere al economiei de 3% – 3,5%.
Perspectivele solide de creştere ale României sunt sprijinite de nivelul ridicat al investiţiilor cu fonduri europene şi FDI. Ţara a alocat un total de aproximativ 11% din PIB-ul din 2021 în granturi şi împrumuturi din Facilitatea UE de redresare şi rezilienţă (RRF) pentru a fi cheltuiţi până în 2026.
Implementarea înregistrează întârzieri faţă de calendarul original, dar autorităţile din România au continuat să înregistreze progrese cu îndeplinirea reformelor şi investiţiilor necesare pentru deblocarea fondurilor europene.
Fondurile obişnuite din bugetul UE 2021-2027 vor creşte în următorii ani, majorând finanţarea totală de la UE la o medie de aproximativ 4% din PIB pe an. Mai mult, Moody’s se aşteaptă ca FDI în sectoare cum ar fi industria şi IT să rămână la un nivel solid, la aproximativ 3% din PIB.
România continuă să ajungă din urmă economii mai avansate din Europa
Agenţia de evaluare financiară se aşteaptă la continuarea tendinţei de creştere rapidă a productivităţii muncii. România continuă să ajungă din urmă economii mai avansate din Europa, iar reformele şi investiţiile din Facilitatea UE de redresare şi rezilienţă şi alte instrumente încep să aibă impact asupra potenţialul de creştere al economiei.
Reducerea deficitului fiscal va fi un proces gradual, în timp ce deficitul de forţă de muncă, din cauza îmbătrânirii populaţiei, va fi acoperit din ce în ce mai mult cu imigranţi din ţări din afara UE.
Moody’s se aşteaptă ca ponderea datoriei României ca procent din PIB să se situeze la 48,2% la finalul lui 2023, un nivel asemănător cu cel din ultimii doi ani şi mult sub nivelul mediu al ţărilor cu rating „Baa3” (excluzând România), de 76,3%.
Moody’s se aşteaptă că se va realiza doar o îmbunătăţire marginală a datelor privind deficitul anul acesta, cu un deficit de 6,1% din PIB estimat în 2023.
Acesta reflectă o combinaţie de factori, cum ar fi veniturile neaşteptat de slabe din sectorul energiei şi companiile de stat, şi îmbunătăţirea mai slabă decât se anticipa a colectării veniturilor, apreciază Moody’s.
