Sistemele bancare din regiunea Balcanilor au depăşit pragul spre redresare, existând aşteptări privind îmbunătăţirea condiţiilor de creditare în zonă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară Moody's Investors Service.
Raportul analizează următoarele state: Albania, Bosnia & Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Muntenegru, România şi Serbia.
Îmbunătăţirea va fi condusă de redresarea graduală macro-economică, datorată creşterii modeste din Europa, nivelului solid de lichiditate al băncilor şi capitalului tampon.Totuşi, formarea creditelor neperformante va continua să se atenueze, Moody's estimând că rata creditelor neperformante (NPL), în prezent între 15%-20%, va rămâne ridicată.
Moody's estimează că îmbunătăţirea condiţiilor de creditare în regiunea Balcanilor se va realiza gradual, pe fondul unei creşteri economice modeste, PIB-ul urmând să înregistreze un avans de peste 2% în 2014, iar prognozele pentru următorii 3-5 ani rămân sub nivelul de 4%-5% înregistrat înaintea crizei.
Riscurile legate de calitatea activelor vor avea efecte adverse, afectând profitabilitatea băncilor din regiunea Balcanilor, prin cerinţele pentru provizioane şi creşterea lentă a creditării (estimată sub 5% în regiune în 2014). Mai mult, avertizează agenţia de evaluare financiară, utilizarea extensivă a euro în locul monedelor locale va continua să genereze riscuri semnificative de creditare şi va afecta capacitatea băncilor centrale de a acţiona ca un creditor de ultimă instanţă.
Totuşi, Moody's apreciază că acţiunile băncilor mamă din Europa Occidentală de a-şi reduce expunerea în regiune au fost gestionate într-un mod ordonat, datorită majorării depozitelor locale, a capitalului tampon ridicat şi a 'Iniţiativei Viena'. Pentru a preveni un proces dezordonat de deleveraging (dezintermediere) al băncilor din Europa Occidentală prezente în Europa Centrală şi de Est, BERD a sprijinit 'Iniţiativa Viena', creată la începutul anului 2009 de băncile centrale şi guvernele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile UE, alături de FMI, Banca Mondială, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pieţele est-europene, după criza globală provocată de falimentul Lehman Brothers.
În perioada de boom de dinaintea crizei, statele din Europa emergentă s-au bucurat de intrări masive de capital străin, dar acum unele bănci îşi retrag fondurile.
Multe bănci din Europa Centrală şi de Est sunt deţinute parţial sau integral de instituţii de creditare din Europa Occidentală, care trebuie să-şi majoreze capitalul pentru a îndeplini noile cerinţe ale autorităţilor de reglementare şi pentru a-şi repara bilanţurile, afectate de criza datoriilor din zona euro. Temerile că aceste bănci se vor retrage pe pieţele lor interne au afectat semnificativ economiile din Europa emergentă.
SURSA: Agerpres