După ce au dat-o în gard cu iniţiativele de construire şi promovare a unei imagini de bun simţ a României peste hotare, capii instituţiilor vinovate dau semne că au scăpat la maşina care pune ştanţa “brand de ţară”. Costel Busuioc, Pavarotti din Carpaţi, este pentru ei purtătorul ideal al fabulospiritului românesc, aşa că i-au cusut, fără vrerea lui, galoanele de brand naţional.
Misiunea lui este să schimbe imaginea românilor în Spania. Zidarul Costel trebuie să ne scape de Dorel, ăla care nu vrea nici de-al naibii să se mişte mai cu talent. Miniştri, parlamentari, şi, lucru rar, şeful statului la unison cu premierul, se înghesuie să îl felicite, strecurându-i în buzunar burse, propuneri de concerte şi titluri de cetăţean de onoare. Un gest minunat şi reparatoriu, dacă nu ar musti a ipocrizie.
Politicienii trag speranţa, pesemne, că astfel, în anul electoral 2008, cu vocea lui sublimă, Costel îi va călăuzi la urne pe românii aflaţi la muncă în Spania, de ce nu, poate chiar pe toţi cei 600.000. Orice vot contează! (Lovitură de palmă pe frunte: urmează, oare, Cheeky Girls, că doar şi în Anglia imaginea românilor e în suferinţă?)
Costel ar fi rămas un necunoscut cu tot cu vocea lui extraordinară dacă n-ar fi avut şansa participării la un concurs jurizat corect, fără sentimente naţionaliste. Ar fi fost doar unul dintre milioanele de români care au plecat la muncă în străinătate în căutarea unui trai mai bun. Însă nici filmul lui Mungiu, nici Dacia Logan, nici antiviruşii, nici golurile lui Mutu ori triplu salturile gimnastelor şi nici concursurile câştigate de Costel nu pot suplini la nesfârşit lipsa unui program coerent şi viabil de promovare a imaginii României în străinătate.
Atâta vreme cât nu va reuşi să construiască nimic în această direcţie, România va continua să fie percepută, aşa cum observa recent un ziarist străin, ca o ţară complexată de trecut, nemulţumită de prezent şi neîncrezătoare în viitor. O ţară care preferă să plătească zeci de mii de dolari jurnaliştilor de la televiziunile străine pentru a nu filma realităţile care nu ne avantajeaza. O ţară care, după aderarea la NATO şi UE, şi-a cam pierdut cheful de reforme şi pare să sufere acut de lipsa unui obiectiv major. Cum ar fi descoperirea şi valorizarea talentelor autohtone înainte ca acestea să ia decizia de a părăsi definitiv ţara.
Data: 14 martie 2008
