Oferta de jocuri si jucarii de pe piata locala este extrem de diversificata, atat ca tipuri de produse si provenienta, cat si ca pret, calitate si adresabilitate. Cu toate acestea, in Romania se investeste extrem de putin in astfel de produse, comparativ cu situatia inregistrata in tarile din jur. Dupa 1990, oferta romaneasca de jucarii clasice si de jocuri a scazut incontinuu, din cauza ca cei cativa producatori locali mari nu au facut fata potopului de importuri. Ca atare, fie
Oferta de jocuri si jucarii de pe piata locala este extrem de diversificata, atat ca tipuri de produse si provenienta, cat si ca pret, calitate si adresabilitate. Cu toate acestea, in Romania se investeste extrem de putin in astfel de produse, comparativ cu situatia inregistrata in tarile din jur.
Dupa 1990, oferta romaneasca de jucarii clasice si de jocuri a scazut incontinuu, din cauza ca cei cativa producatori locali mari nu au facut fata potopului de importuri. Ca atare, fie si-au inchis portile, fie si-au redus drastic capacitatile de productie, cautandu-si o nisa de piata la export sau reprofilandu-se pe sortimente de articole mai profitabile in Romania. In schimb, comertul stradal cu jucarii a inflorit, datorita produselor de provenienta asiatica, astfel ca, in perioada Sarbatorilor de iarna, orice copil care stia sa citeasca o eticheta era convins ca Mos Craciun vine direct din… China.
In ultimii ani, lucrurile s-au mai echilibrat: productia interna a crescut considerabil – desi parerile celor care activeaza pe piata de profil sunt foarte diferite pe aceasta tema, in sensul ca, cel putin in ceea ce priveste categoria jucariilor clasice, produsele chinezesti si turcesti continua sa surclaseze oferta autohtona. Este imbucurator insa faptul ca unii producatori interni s-au impus si ca branduri romanesti de jucarii si jocuri, cum ar fi Noriel, Pinocchio, Frata, Juno, D’Toys, Adeline, Condor Style etc. s-au remarcat si sunt cautate. Exista si un segment de piata exclusivist, de dimensiuni reduse, constituit din marci de renume, provenite din Europa. Pe de alta parte, o cantitate importanta de jocuri si jucarii produse in tara pleaca la export sub branduri celebre: Smoby, Kinder Toys, Matell.
Pentru a ne forma o imagine cat mai clara despre piata de jucarii, am apelat la Marilena Bara, un experimentat analist al universului ludic: a lucrat 12 ani in industria de profil, a fost presedinte fondator al Asociatiei Producatorilor Romani de Jocuri, Jucarii si Ornamente, iar in prezent realizeaza emisiunea Urmasii lui Geppetto, la postul de radio Mix fm. In opinia interlocutoarei noastre, avem de a face cu o oferta autohtona ce vine din partea unui numar de 150 – 250 de societati producatoare, incluzand aici atat intreprinderile mici si mijlocii, cat si unitatile din cooperatie. In comert, se remarca prezenta atat a jucariilor produse sub girul unor branduri de calitate, romanesti sau straine, cat si a jucariilor importate “la kilogram”, “la container”, fara nici un fel de criterii de selectie in ceea ce priveste calitatea produsului, securitatea si mesajul educational. Avem de ales, asadar, intre produse “de taraba”, “de supermarket” si “de firma”. Din punctul de vedere al categoriilor de varsta, par a fi mai bine reprezentate segmentele 0 – 3 si 4 – 7 ani, in contextul in care varsta pana la care copilul accepta o jucarie, ca dar preferat, a scazut de la 14 la 12 ani.
“Exista, in prezent, atacuri foarte puternice, din partea unor organizatii internationale, indreptate asupra producatorilor chinezi care fabrica jucarii in taberele de munca fortata – in paralel cu atacuri la adresa marilor firme occidentale, care cumpara respectivele jucarii. Daca aceasta miscare va continua si se va amplifica, ar putea exista sanse reale pentru producatorii din alte regiuni ale lumii, inclusiv din Romania, sa preia comenzile masive care in prezent se fac in China”, este de parere Marilena Bara.
Compania Noriel este lider pe mai multe segmente ale pietei de jocuri si jucarii. George Constantinescu, directorul general al firmei, considera ca piata locala este nestructurata, cu foarte multi jucatori. Magazinele de masa (cash & carry, hipermarketuri, supermarketuri) au o concentrare doar de 20% din oferta, restul de 80% fiind “pulverizata” in mii de magazine, tarabe, benzinarii.
“Piata est-europeana, inclusiv Rusia, este de 980 de milioane de euro, iar cea vest-europeana de 14 miliarde de euro, potrivit Toys Industry of Europe. Romania este inca o ruda foarte saraca a lumii civilizate, avand doar 8,8% din piata est-europeana, fata de 41% cat are Polonia, 15% – Cehia, 16% – Ungaria. In Romania, se cheltuiesc sub 15 euro/an/copil, fata de 60 – 90 euro in Polonia, Ungaria sau Cehia, respectiv 175 de euro in Germania. Cifra mentionata fiind o medie pe tara, cred ca va puteti imagina cat investesc romanii din provincie si din mediul rural in educarea si dezvoltarea aptitudinilor propriilor copii”, ne spune George Constantinescu.
Vanzari record in luna decembrie
In ultimii patru–cinci ani, piata jucariilor a fost influentata favorabil de aparitia unitatilor de tip supermarket si hipermarket, lanturile comerciale Metro, Selgross, Carrefour, Univers’All inlocuind cu succes oferta derulata prin vechile centre de librarii. Reteaua Diverta este, de asemenea, reprezentativa pentru aceasta piata: peste 3.000 de jucarii si jocuri care acopera toate grupele de varsta, incepand cu produse destinate copiilor pana la trei ani si terminand cu cele de hobby, pentru adulti (puzzle-uri, machete). De Sf. Valentin, Paste, Craciun si in perioada de vara, oferta este suplimentata cu produse de sezon. In reteaua mentionata se distribuie si aproximativ 2.000 de titluri de jocuri video.
“Prin aplicarea unei strategii coerente, am reusit ca in 2005 sa obtinem o crestere a vanzarilor de peste 200% fata de anul anterior. Acest lucru a fost posibil datorita largirii gamei de produse, structurarii acesteia in functie de potentialul fiecarui magazin si, nu in ultimul rand, datorita campaniilor de promovare derulate pe parcursul acestui an”, afirma Dan Rosu, General Manager la Diverta.
Pentru jucarii, varful vanzarilor este in decembrie, cand se inregistreaza doua puncte maximale: inainte de Sf. Nicolae si inainte de Craciun, perioada in care cererea poate depasi de trei ori media din lunile obisnuite.
Atat de sarbatori, cat si in cursul anului, cele mai solicitate de cumparatori sunt jocurile creativ–educative. Despre acest segment distinct de piata si despre jocurile pe calculator vom vorbi detaliat intr-unul din numerele viitoare ale revistei.
Sfatul specialistului
Decalogul cumparatorului de jocuri si jucarii
1. tineti cont de dorintele copilului si nu cumparati ceea ce v-ati dorit dumneavoastra in copilarie si nu ati primit.
2. Cereti sfatul educatorilor copilului, ei putand sa va indice cel mai bine care sunt jocurile si jucariile ce raspund principiului modern educativ “joaca-te si invata”.
3. Urmariti ca pe ampalajul jocului sau jucariei sa fie marcate clar numele si coordonatele producatorului sau importatorului.
4. De asemenea, urmariti ca jocurile si jucariile sa fie marcate cu simbolurile CE sau CS, care confirma ca produsele corespund din punctul de vedere al securitatii si al standardelor de calitate.
5. Orice joc sau jucarie trebuie sa fie insotite de instructiuni de folosire editate in limba romana, cu precizarea obligatorie a limitei minime de varsta a copilului pentru care au fost create.
6. Nu cumparati jocuri sau jucarii care incita la violenta sau care nu au un minim mesaj educativ.
7. Nu intotdeauna o jucarie scumpa este si cea mai iubita de copil.
8. Nu daruiti mai multe jucarii odata unui copil; nu va reusi sa se concentreze asupra tuturor, le va privi superficial, se va plictisi repede de ele.
9. Faceti-va timp si jucati-va cu copiii dumneavoastra; este o metoda sigura prin care se imbunatateste comunicarea intergenerationala si un mijloc de a descoperi placerea jocului.
10. Uitati o clipa ca sunteti un om mare, un reprezentant al speciilor homo sapiens si zoon politikon, si redescoperiti-va ca homo ludens, ca partener egal de joaca al copiilor dumneavoastra.
AUTOR: MARILENA BARA, analist al pietei de jocuri si jucarii
| Importuri de jocuri si jucarii (ian. – oct. 2005) | mii euro |
| Jucarii cu roti pentru copii (triciclete, trotinete, automobile cu pedale), carucioare si landouri pentru papusi | 893 |
| Papusi care reprezinta fiinte umane | 2.720 |
| Articole pentru jocuri de societate | 18.511 |
| Alte jucarii; minimodele si modele similare pentru divertisment; jocuri enigmistice (puzzle) de orice fel | 37.586 |
Sursa: Institutul national de statistica