Bernard Moscheni: Marca Orange este o marca recunoscuta international si a fost bine primita si pe piata romaneasca. Consideram schimbarea marcii un succes. O dovada, din ultimele luni, este cresterea semnificativa a numarului de clienti.
Capital: In ce masura ati reusit sa atrageti clienti din randul marilor companii franceze de pe piata romaneasca?
B. M.: Investitiile franceze sunt din ce in ce mai numeroase in ultimii ani. Insusi actionarul principal al Orange Romania este o societate franceza care face parte din Grupul France Telecom – recunoscut pe plan international pentru calitatea serviciilor. Insa avem clienti atat din randul companiilor franceze, cat si al celor englezesti, germane sau italiene.
Capital: Dupa liberalizarea pietei de telecomunicatii, intentionati sa oferiti si servicii de telefonie fixa (eventual convorbiri internationale)?
B. M.: tinand cont de reglementarile in vigoare, vom propune servicii bazate pe legaturile internationale. In acest sens dezvoltam o retea de fibra optica care va fi gata la sfarsitul anului 2002, pentru a putea asigura astfel apeluri internationale la preturi mult mai accesibile fata de cele actuale.
Capital: Cum va petreceti timpul liber? Ce localuri frecventati? Ce hobbyuri aveti?
B. M.: Putinul timp liber care imi ramane la dispozitie il petrec impreuna cu familia si cu fetita mea. Imi place foarte mult mancarea italieneasca. De aceea prefer restaurantele italienesti. Atunci cand calatoresc prin tara insa, imi place sa merg la restaurantele romanesti si sa degust din preparatele specifice fiecarei zone. Incerc sa fac sport din cand in cand, mai ales inot si golf. Pescuitul este, de asemenea, unul din hobby-urile mele preferate preferand pescuitul pastravilor in paraurile de munte.
Capital: Preferati vinul romanesc sau pe cel frantuzesc?
B. M.: Am fost surprins de calitatea vinurilor romanesti, care se apropie de calitatea vinurilor de Burgundia. Preferatele mele sunt vinurile de Dealul Negru si de Jidvei.    

Lafarge, o afacere „beton”
Grupul francez a investit din 1997 aproximativ 100 milioane de dolari

Grupul Lafarge a achizitionat in noiembrie 1997 pachetul majoritar de actiuni al celui mai mare producator de ciment din Romania, Romcim. Romania a intrat pe harta marelui grup, datorita potentialului de crestere pe care il ofereau pietele din Europa de Est. In 2001, piata interna a cimentului a fost evaluata la 4,5 milioane tone.
Lafarge a inceput in 1998 un program de investitii pe patru ani. Pana in prezent, investitiile industriale ale grupului in modernizarea echipamentelor, automatizarea si eficientizarea proceselor de productie depasesc 100 milioane USD.
Conducerea companiei a estimat la inceputul anului 2002 investitii de peste cinci milioane USD, anticipand, de asemenea, o crestere a pietei cimentului cu 5%, in contextul programelor de investitii in domeniul constructiei de locuinte si in cel al infrastructurii rutiere si feroviare.
Grupul spera sa realizeze anul acesta venituri de peste 110 milioane USD, 15% din aceasta cifra urmand sa fie realizata din vanzari de clincher (materie prima utilizata pentru obtinerea cimentului).
Lafarge este liderul pietei cimentului din Romania, cu o cota de 32%, principalul sau concurent fiind compania elvetiana Holcim, lucru valabil si la nivel mondial. Pe piata activeaza si compania germana HeidelbergCement, care detine o cota de 22%. Cel mai important producator roman este Romcif Fieni, acoperind 18% din cererea pietei.
Compania franceza este prezenta pe piata interna prin toate diviziile sale: ciment, betoane si agregate, ghips carton si materiale pentru acoperisuri.
Lafarge detine in Romania fabricile de ciment de la Medgidia, Targu Jiu si Hoghiz, precum si uzina de ipsos de la Aghires.
Anul trecut, Lafarge Romcim, care realizeaza 90% din vanzarile totale, a inregistrat un profit net de 582 miliarde de lei, cu 253 miliarde lei mai mult decat in 2000. Cifra de afaceri a Lafarge Romcim a fost in 2001 de 3.094 miliarde lei, in crestere cu 15% fata de anul precedent.
Anul trecut, in Romania, consumul de ciment pe cap de locuitor a fost de 193 kilograme, in conditiile in care media europeana a fost de 400 kilograme