Procedura de deficit excesiv este lansată de Comisia Europeană când o ţară membră înregistrează un deficit bugetar de peste 3% din PIB iar această procedură poate duce la impunerea de sancţiuni.
"Am convingerea că Franţa poate şi trebuie să iasă acum de sub procedura de deficit excesiv", a declarat Pierre Moscovici într-o conferinţă de presă. "Există toate motivele să credem că obiectivul de a reduce deficitul sub pragul de 3%, şi a respecta toate criteriile, poate fi atins", a apreciat Moscovici, adăugând că în acest an Comisia Europeană estimează că Franţa va înregistra un deficit de 2,9% din PIB, urmat de unul de 3,1% din PIB pentru 2018.
Luni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a cerut şi el lui Macron să reducă cheltuieile publice apreciind că "francezii cheltuie prea mulţi bani şi în domenii greşite. Acest lucru nu este sustenabil pe termen lung".
Aceste declaraţii vin cu câteva zile înainte ca Executivul comunitar să dea publicităţii, joi, prognozele sale de primăvară pentru toate ţările Uniunii Europene, ce vor fi urmate săptămâna viitoare de recomandări.
În timpul campaniei electorale, pro-europeanul Emmanuel Macron s-a angajat să reducă cheltuielile publice cu 60 de miliarde de euro în cinci ani, graţie mai multor măsuri printre care şi eliminarea a 120.000 de posturi de funcţionari.
Emmanuel Macron, un politician de centru proeuropean, a fost ales duminică preşedinte al Franţei cu 66,10% din sufragii, potrivit rezultatelor finale difuzate luni de Ministerul de Interne francez, citate de AFP.
Macron a devansat-o la mare distanţă pe rivala sa de extremă-dreapta Marine Le Pen, care a obţinut 33,90% din voturi.
Absenteismul a fost de 24,52%, nivel record după 1969. Transferul de putere între preşedintele ales şi şeful statului la final de mandat, socialistul Francois Hollande, este prevăzut pentru weekendul următor.
AGERPRES
