Moșii de iarnă 2024. Rețetă de colivă tradițională
Anual, creștinii organizează parastase pentru cei care nu mai sunt printre noi. Pe lângă cele organizate de fiecare credincios în parte, mai există și zile de pomenire generală a celor trecuți la cele sfinte.
Biserica a decis ca o astfel de zi să fie cunoscută drept Sâmbăta Morților. Această zi poartă și numele de Moșii de iarnă.
Preparatul fără de care nu se poate realiza nicio pomenire este coliva. Pentru a realiza acest preparat nu este nevoie de foarte multe ingrediente. Ele se găsesc cu ușurință la orice supermarket din România.
Ingrediente reţetă colivă
Pentru acest preparat vei avea nevoie de:
- 500 g arpacaş
- 350 g zahar
- 350 g nucă
- 6 pliculețe zahar vanilat
- 5 lingurițe coaja de lămâie
- 100 g stafide
- 1 pachet zahar pudra pentru ornat
Mod de preparate colivă
Se spală arpacașul și se pune la fiert. Pentru a prepara această rețetă tradițională de colivă, este necesară o cantitate de apă de trei ori și jumătate mai mare decât cea a arpacașului.
Coliva se lasă pe aragaz la foc mic timp de 60 de minute. Vei știi că arpacașul a este fiert atunci când vei vedea că înflorește sau crapă.
În timp ce aștepți să fiarbă arpacașul, ai timp să alegi nuca și să o macini. Pentru ca procesul să nu ia prea mult timp, poți da nuca prin mașina de tocat.
Se adaugă apoi zahărul în arpacaș, alături de un praf de sare. Este important să amesteci constant. În acest fel, arpacașul nu se va lipi de fundul vasului.
După ce arpacașul pentru coliva este fiert, se ia de pe foc și se lasă să se răcească. Este de preferat să îl acoperi cu un prosop curat și umed. Vei evita în acest fel formarea unei coji prea groase.
În dimineața următoare, se ia arpacașul și se amestecă cu zahărul vanilat, coaja de lămâie sau stafidele.
Preparatul se pune pe o farfurie, de preferabil una lată, și se ornează.
Moșii de iarnă 2024. Ce se dă de pomană?
Conform tradiției, coliva, colacul, o sticlă de vin, pomelnicul cu numele celor decedați și lumânările sunt duse la biserică pentru a fi slujite de către preoți.
În scopul comemorării celor decedați, se pot oferi, în funcție de posibilități, pachete ce conțin:
- plăcinte
- brânzeturi
- piftie
- carne
- sarmale
- mere și alte fructe
În regiunea Muntenia, încă se respectă tradiția de a pune, în timpul pomenilor, lângă coliva, și un bănuț care să fie oferit celei mai sărace persoane din sat, cu scopul de a aduce noroc atât celui care oferă, cât și celui care primește.
În Bucovina, pachetele destinate pomenii includ în mod obișnuit plăcintă cu brânză și sunt distribuite, în general, familiilor sărace.
În Transilvania, în pachetele destinate pomenii se adaugă și o prăjitură cunoscută sub numele de „pupi”. Prăjitura este, de fapt, un chec cu mere.
Moșii de iarnă 2024. De ce se dă de pomană?
Termenul de parastas sau pomană are originea în limba greacă și semnifică a media, a sta în locul cuiva.
Conform tradiției creștine, acest termen derivă din faptul că cei vii intermediază prin rugăciune către Dumnezeu pentru cel decedat.
Astfel, parastasul este săvârșit cu speranța că, în urma jertfei pline de iubire și a rugăciunilor rostite de către cei care primesc această binecuvântare, Dumnezeu va ierta păcatele pe care cel decedat le-a săvârșit în timpul vieții sale.
Conform tradiției, atunci când cineva primește ceva sfințit la Biserică sau acasă, acesta rostește pentru cel decedat: „Dumnezeu să-l ierte” sau „Bogdaproste”.
Termenul „Bogdaproste” înseamnă „slăvit să fie Domnul”.
