Moșii de Iarnă, cunoscuți și sub numele de Sâmbăta Morților, reprezintă o sărbătoare cu o profundă semnificație în tradiția ortodoxă, fiind dedicată pomenirii celor trecuți în neființă. În anul 2025, această zi de pomenire va avea loc pe 22 februarie (sâmbătă), moment în care credincioșii aduc ofrande și rostesc rugăciuni pentru sufletele celor adormiți.
Tradițiile specifice acestei zile sunt respectate cu sfințenie în întreaga țară, marcând comuniunea dintre cei vii și cei plecați.
Moșii de Iarnă și importanța pomenii în tradiția ortodoxă
Ofrandele oferite la Moșii de Iarnă au o însemnătate aparte în credința ortodoxă. Se spune că sufletele celor plecați primesc aceste daruri prin intermediul rudelor și apropiaților rămași în viață, iar acest gest simbolizează iubirea și respectul față de cei care nu mai sunt printre noi.
Pomana este considerată un mijloc prin care se menține legătura spirituală între cei vii și cei adormiți. Tradiția spune că, prin oferirea de alimente și daruri celor sărmani, păcatele celor pomeniți sunt iertate de Dumnezeu.
De asemenea, slujbele religioase ținute în această zi au rolul de a aduce liniște și lumină sufletelor celor care au trecut în neființă, ajutându-i în călătoria lor spre lumea de dincolo.
Ce se împarte la Moșii de Iarnă, conform obiceiurilor
Deși tradițiile pot varia de la o regiune la alta, anumite pomeni, daruri sunt considerate esențiale în această zi. Printre cele mai importante alimente și obiecte oferite în memoria celor adormiți se numără:
- Coliva – Preparată din grâu fiert, miere, nucă, zahăr și esențe aromate, coliva simbolizează învierea și viața veșnică.
- Colacii – Pâini rotunde, care sugerează continuitatea vieții și unitatea dintre cei vii și cei plecați.
- Vase cu mâncare – Printre preparatele tradiționale oferite se numără sarmalele, pilaful, fasolea, carnea sau peștele, toate fiind împărțite în vase frumoase, împreună cu tacâmuri.
- Vinul – Reprezentând sângele lui Hristos, vinul este oferit alături de colivă în cadrul slujbelor de pomenire.
- Fructe și dulciuri – Mere, pere, nuci, prăjituri de casă sau ciocolată sunt incluse frecvent în pachetele de pomană.
- Lumânări – Se aprind în memoria celor adormiți, fiind un simbol al luminii divine și al călăuzirii sufletelor către Dumnezeu.
Obiceiul cere ca toate aceste daruri să fie oferite în vase noi, împreună cu linguri și farfurii, pentru ca persoanele care primesc pomana să se poată bucura de ele și să le folosească mai departe.
Ce trebuie evitat în Sâmbăta Morților
Pentru ca această zi de pomenire să fie respectată așa cum se cuvine, tradiția impune anumite restricții. Printre cele mai importante reguli de urmat în Sâmbăta Morților se numără:
- Evitarea muncii fizice – Se consideră că această zi trebuie dedicată rugăciunii și pomenirii, iar activitățile casnice sau agricole sunt nepotrivite.
- Nu se spală haine și nu se face curățenie – Se spune că aceste activități pot tulbura sufletele celor plecați dintre noi.
- Evitarea certurilor și a înjurăturilor – Moșii de Iarnă trebuie să fie un moment de pace și armonie, iar orice conflict este văzut ca fiind nepotrivit.
- Nu se refuză pomana cerută de cineva – Conform tradiției, a închide ușa unei persoane nevoiașe echivalează cu refuzarea sufletelor celor pomeniți.
- Se oferă doar lucruri noi – Oferirea de obiecte uzate sau deteriorate nu este bine văzută, deoarece darurile trebuie să simbolizeze viața și continuitatea.
Prin respectarea acestor tradiții, românii mențin vie legătura cu cei plecați și își manifestă respectul și iubirea față de aceștia.
Moșii de Iarnă sunt o ocazie de a împărți cu suflet curat, de a ne ruga pentru cei dragi care nu mai sunt printre noi și de a păstra vie o tradiție cu rădăcini adânci în cultura românească.
În fiecare an, în Sâmbăta Morților, casele credincioșilor se umplu de mirosul colivei, lumânările ard în amintirea celor adormiți, iar darurile oferite devin o legătură simbolică între cele două lumi.
