Încă din vara anului trecut, ANCPI anunţa că rezervă un buget de 5,3 mil. lei pentru plata onorariului notarial perceput la eliberarea documentelor de moştenitor, bani care ajungeau pentru încheierea a peste 21.000 de dezbateri succesorale. În ciuda fondurilor disponibile, agenţia a plătit doar 11.500 de lei notarilor care au dezbătut cele 46 de succesiuni deschise în 2017. Pentru anul acesta, bugetul dedicat dezbaterilor succesorale a crescut la 30,5 mil. lei, suficient pentru 122.000 de români care ar putea obţine gratuit certificatele de moştenitor. Până acum, în cursul acestui an, au fost dezbătute 94 de succesiuni, dublu faţă de 2017, dar încă mult sub potenţial, arată datele obţinute în exclusivitate de revista Capital.
Actele de moştenitor au fost obţinute gratuit pentru imobile amplasate în 20 de localităţi din nouă judeţe: Vrancea, Teleorman, Buzău, Caraş-Severin, Prahova, Arad, Ilfov, Gorj şi Hunedoara. Moştenitorii din comuna gorjeană Bustuchin au obţinut cele mai multe succesiuni gratuite, adică 52, iar în restul localităţilor au fost eliberate, în medie, câte trei certificate de moştenitor.
Trebuie menţionat că plata onorariilor pentru eliberarea certificatelor de moştenitor, a certificatelor de moştenitor suplimentar, a certificatelor de legatar şi a certificatelor de vacanţă succesorală este făcută de ANCPI în baza unui protocol de colaborare semnat în 2016 cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România prin care s-a stabilit decontarea unei sume fixe de 250 lei pentru fiecare autor al unei succesiuni, indiferent de numărul de imobile care alcătuiesc masa succesorală a defunctului. Această sumă este achitată de către ANCPI prin oficiile teritoriale, iar moştenitorii nu sunt obligaţi să achite niciun alt onorariu. Primele demersuri au fost făcute în 2017, iar protocolul va fi în vigoare până în 2025.
Cine beneficiază
Persoanele care pot obţine succesiunea gratuit sunt cele care au proprietăţi în localităţile în care s-a finalizat procesul de cadastrare derulat prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară. Proprietarii a peste 750.000 de imobile din 717 localităţi, în care s-a finalizat procesul de cadastrare integral sau parţial, pot obţine gratuit actele de moştenitor dacă se află într-o situaţie de succesiune. Aceste persoane scapă de plata unor onorarii care depăşesc deseori 1.000 de lei/succesiune, în funcţie de valoarea imobilelor moştenite.
Primele persoane care vor pune la dispoziţia oficiilor de cadastru documentele solicitate vor fi beneficiarii acestor gratuităţi, în contextul în care moştenitorii nu sunt nevoiţi să meargă la notar. Practic, oficiile de cadastru sunt obligate să sesizeze camerele notarilor publici în a căror rază teritorială şi-au avut ultimul domiciliu defuncţii, în vederea emiterii certificatelor de moştenitor. Oficiile de cadastru transmit notarilor o cerere, precum şi lista proprietarilor decedaţi, care au deţinut imobile în localităţile incluse în programul naţional de cadastru. Această listă va fi însoţită, în mod obligatoriu, de certificatul de deces, în copie, sau un extras de uz oficial de la registrul de stare civilă, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, pusă la dispoziţia oficiului de cadastru de către secretarul primăriei, care conţine toate datele de identificare ale succesibililor, extrasul de carte funciară pentru informare şi copii ale actelor de proprietate ale defunctului, colectate în cadrul procesului de înregistrare sistematică de către persoana autorizată care efectuează aceste lucrări.
Ulterior eliberării actelor, notarul public are obligaţia de a transmite certificatul de moştenitor oficiului de cadastru în a cărui rază teritorială se află imobilele care fac obiectul cadastrării, pentru a fi înscrise în cartea funciară.
ANCPI este obligat prin legea cadastrului să plătească certificatele de moştenitor, cu excepţia celor eliberate după doi ani de la data sesizării notarilor de către oficiul teritorial de cadastru. Plata se face în termen de 30 de zile de la eliberarea documentelor.
Grăbirea cadastrării
Motivul pentru care ANCPI plăteşte din bugetul propriu onorariile notarilor este că agenţia s-a angajat să cadastreze toate cele aproximativ 40 de milioane de imobile din România până în anul 2023 prin intermediul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF). În procesul de înregistrare a imobilelor, noile cărţi funciare sunt deschise pe numele defuncţilor, iar pentru a grăbi obţinerea certificatelor de moştenitor, ANCPI a semnat un protocol cu notarii. Până acum au fost înscrise în cadastru 27,8% din imobilele ţării, iar pentru acest an agenţia şi-a propus să înregistreze peste un milion de proprietăţi. O altă ţintă a instituţiei este ca până în 2020 să înregistreze toate terenurile agricole care fac obiectul subvenţiilor plătite din fonduri europene.
Terenurile agricole au fost declarate prioritare la înscrierea în cadastru, motiv pentru care aproape jumătate din numărul total de imobile cadastrate sunt imobile şi terenuri agricole. La sfârşitul primului trimestru din acest an, sistemul informatic de cadastru şi carte funciară avea în evidenţă o suprafaţă de 3,2 mil. de hectare de teren agricol. Judeţele cu cele mai mari suprafeţe de teren agricol cadastrat sunt Timiş, Constanţa, Tulcea, Arad şi Călăraşi, în timp ce la coada clasamentului sunt Bucureşti, Ilfov, Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.
Reguli simplificate
ANCPI a alocat pentru acest an un buget de peste 400 mil. lei pentru înregistrarea imobilelor în cadrul programului. Pentru a grăbi procesul, agenţia a simplificat procedurile de licitaţie prin modificarea legii cadastrului. Astfel, numărul minim de imobile din cadrul unui sector cadastral scos la licitaţie a fost înjumătăţit, iar autorizaţii care execută lucrări de înregistrare a imobilelor în zone greu accesibile vor primi un preţ mai mare.
Modificările prevăd majorarea sumei de 60 de lei/imobil, decontată în prezent de ANCPI. Concret, suma decontată creşte proporţional cu gradul de dificultate al lucrării, putând ajunge până la 132 de lei/imobil în zonele mai greu accesibile. La multe licitaţii organizate anul trecut de primarii din localităţile de deal sau munte nu s-a prezentat nimeni din cauza sumelor prea mici, motiv pentru care contractele de finanţare încheiate cu oficiile de cadastru au fost reziliate.
Mai mult, primăriile pot decide prin hotărâre de consiliu local înscrierea în cartea funciară a imobilelor ce aparţin domeniului public al comunei sau oraşului. Decizia poate grăbi accesarea de fonduri europene, spun oficialii ANCPI. Cu alte cuvinte, dacă până acum cadastrarea imobilelor publice se făcea prin hotărâre de guvern, de acum este suficientă o hotărâre de consiliu local.
