Cabinetul Emil Boc trebuie să facă faţă miecuri unei noi moţiuni de cenzură înaintată de Opoziţie. De această dacă este vorba despre contestarea Codului Muncii pe marginea căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului.
Astfel, parlamentarii vor dezbate şi vor vota moţiunea de cenzură intitulată “Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”, care a fost introdusă de opoziţie după ce Executivul şi-a angajat răspunderea pe noul Cod al Muncii.
În paralel, în ziua în care va fi dezbătută şi votată în Parlament moţiunea de cenzură, premierul va trebui să facă faţă şi unui amplu miting de protest organizat de confederaţiile sindicale în Piaţa Constituţiei. Mitingul, la care se aşteaptă să participe cel puţin 50.000 de oameni, va începe la ora 12.00, iar în aceeaşi zi, între orele 7.00-9.00 sindicatele din CFR vor declanşa o grevă de avertisment cu întreruperea lucrului.
Aceasta este prima asumare de răspundere şi prima moţiune de cenzură din actuala sesiune parlamentară, dar Guvernul Boc are o lungă experienţă în acest sens.
Asumările Guvernului Emil Boc:
• 22 iunie 2009 – Codul Civil
• 22 iunie 2009 – Codul Penal
• 15 septembrie 2009 – Pachetul de legi privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului
de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu CE şi FMI
• 15 septembrie 2009 – Legea-cadru privind salarizarea unitară
a personalului plătit din fonduri publice
• 15 septembrie 2009 – Legea educaţiei naţionale
• 7 iunie 2010 – Proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar
• 7 iunie 2010 – Proiectul de lege privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
• 28 octombrie 2010 – Legea educaţiei naţionale
• 14 decembrie 2010 – Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice
• 14 decembrie 2010 – Proiectul de lege privind aplicarea Legii salarizării unitare in anul 2011.
Spre comparaţie, guvernele conduse de premierii Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu n-au avut împreună, în opt ani, numărul asumărilor premierului Boc. Şi aceştia au profitat de susţinerea parlamentară pentru a trece anumite acte normative, dar nu atât de multe ca actualul prim ministru.
Asumările prmeierului Adrian Năstase:
• 19 iunie 2001 – Legea privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie
• 20 martie 2002 – Legea privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
• 9 decembrie 2002 – Codul Muncii
• 19 martie 2003 – Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Asumările premierului Călin Popescu Tăriceanu:
• 14 iunie 2005 – Pachetele de legi privind proprietatea şi reforma justiţiei
• 5 noiembrie 2007 – Legea votului uninominal.
Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputaţii şi senatorii nu au iniţiat nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege sau programul pe care acesta şi-a asumat răspunderea se consideră adoptat. Dimpotrivă, dacă moţiunea de cenzură a primit votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul este demis.