Numeroasele modificări ale portofoliului Fondului Proprietatea au creat o diferenţă de 170 de milioane de euro între capitalul social oficial şi cel evaluat recent.

Raportul de evaluare realizat în octombrie de firma constănţeană Finevex pentru activele din capitalul social al Fondului Proprietatea, dat publicităţii abia în ianuarie, a scos la iveală o diferenţă de aproape un miliard de lei între valoarea contabilă şi capitalul social oficial al Fondului. Luând în calcul şi numerarul transferat de stat în contul „Proprietăţii“ de-a lungul timpului, rezultă o sumă de 615 milioane de lei pe care statul o mai are de acoperit.

Motivele principale sunt modificarea portofoliului Fondului de mai multe ori şi faptul că, la înfiinţarea acestuia, nu s-a făcut decât o evaluare „din priviri“ a activelor. Un alt motiv: în cazul acţiunilor listate, evaluarea ţine cont de preţul pe ultimele 90 de şedinţe, care, în prezent, este diferit  de cel de la înfiinţarea fondului.

În aprilie 2006, de exemplu, valoarea activelor, calculată prin aceeaşi metodă ca la Finevex, era de 14,6 miliarde de lei. Suma includea însă câteva utopii: creanţa statului la Krivoi Rog şi numerarul care ar fi urmat să fie primit după vânzarea acţiunilor la CEC şi Romtelecom. Cum acţiunile blocate nu dau dreptul nici la dividende, statul ar trebui să se mişte repede, dacă nu vrea să piardă o sumă de ordinul sutelor de mii, sau chiar milioanelor de euro din dividende. Mai exact, ar trebui să facă ceva în trei luni, deoarece, potrivit reprezentanţilor Fondului, subiectul dividendelor va fi discutat la AGA din aprilie.

Raportul de evaluare nu a constituit o surpriză pentru Ministerul Finanţelor. „Nu discutăm despre un raport a cărui realizare presupune opinii, ci doar de aplicarea unor operaţii matematice (mai degrabă aritmetice). Acest algoritm de calcul este stabilit în OUG nr. 81/2007, al cărei iniţiator este MEF“, a declarat, pentru Capital, un oficial din Ministerul de Finanţe. „O astfel de situaţie era foarte probabil să apară şi ţinând cont de faptul că structura activelor reprezentând aport la capitalul social a fost modificată în timp, iar raportul s-a realizat ulterior acestor modificări“, precizează acesta.

Soluţia încă se caută

Ministerul lucrează acum la găsirea unei soluţii pentru a ieşi din impas. „În ceea ce priveşte sursele din care va fi acoperită diferenţa şi data la care se va efectua această operaţiune, MEF, în cadrul Guvernului (căci completarea se va face prin Hotărâre de Guvern), analizează potenţialele surse de acoperire, şi probabil hotărârea de guvern aferentă va fi emisă cât mai curând“, spune acelaşi oficial MEF. Reprezentanţii ministerului nu au menţionat însă şi ce variante au fost luate în calcul până acum.

Cristina Stihi, director de comunicare al Fondului a precizat, pentru Capital: „consiliul de supraveghere a notificat Ministerul Economiei şi Finanţelor, imediat după primirea raportului Finevex. S-a solicitat completarea capitalului social, iar discuţiile sunt deschise în continuare“. Reprezentanţilor Fondului le este indiferent sub ce formă va acoperi statul acţiunile neplătite. „Dacă se va alege forma pachetelor de acţiuni – şi nu putem şti acum ce pachete de acţiuni ni s-ar oferi -, singura aşteptare este să primim pachete de acţiuni la companii viabile“, spune Stihi.

Între timp, au apărut şi „minţi luminate“ care se gândesc chiar să mai ia din portofoliul Fondului. Potrivit unei idei a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, AVAS ar putea lua înapoi de la Fond 5% sau chiar 10% din Petrom.

Victime, tot foştii proprietari

Deocamdată, cei care ar putea avea de suferit sunt tot despăgubiţii, dacă statul nu va găsi active de 170 de milioane de euro pentru a le transfera la Fond până la data de înregistrare pentru dividende. Despăgubirile în numerar se dau cu precădere din dividendele încasate de stat de la Fondul Proprietatea, iar acestea ar putea fi cu două-trei procente mai mici în acea situaţie. În prezent, ANRP mai are de plătit mai mult de 200 de milioane de lei în numerar către cei care şi-au manifestat această opţiune, ceea ce înseamnă că orice sumă în minus pentru stat din dividendele de la Fondul Proprietatea va însemna câteva luni bune de aşteptare în plus pentru o parte din foştii proprietari.

Cei care deţin deja acţiuni ale Fondului vor avea, evident, de câştigat, pentru că aceleiaşi valori nominale a acestora îi va corespunde un portofoliu compus din mai multe active şi, în concluzie, mai valoros.

Situaţia despăgubirilor în natură

2.574 cereri de opţiune pentru acordarea de despăgubiri în numerar, cât şi în acţiuni la Fondul Proprietatea au fost înregistrate la ANRP între 1 octombrie 2007 şi 8 februarie 2008.

296,32 milioane lei este totalul despăgubirilor în numerar care ar trebui acordate, potrivit cererilor de opţiune depuse.

1.373,51 milioane lei este valoarea totală a despăgubirilor în acţiuni la Fond solicitate de foştii proprietari de imobile.

822 persoane au fost despăgubite până acum în numerar de ANRP.

62 milioane lei reprezintă suma despăgubirilor în numerar acordate până acum, potrivit ANRP, din resursele financiare avute la dispoziţie.

28 milioane lei din suma de mai sus au reprezentat-o dividendele aferente anului 2006 distribuite de Fond în contul Ministerului Finanţelor. Restul banilor, circa 33 de milioane, au venit de la fondul de rezervă al statului, prin OUG.

Scenarii de surse

Statul are mai multe variante pentru a acoperi cele 170 de milioane de euro pe care le mai are de plătit în contul acţiunilor la Fondul Proprietatea. Iată câteva dintre ele, având în vedere evaluarea bazată pe capitalul propriu din decembrie 2004 şi pe preţul de la Bursă.

1. Plata în numerar. O variantă puţin probabilă însă, având în vedere presiunea existentă deja asupra deficitului bugetar. 170 de milioane de euro în plus cheltuite de stat ar însemna un deficit bugetar suplimentar de aproximativ 0,14% din PIB.

2. Acţiuni Petrom, reprezentând între 2% şi 3% din capitalul social al companiei. O variantă convenabilă, pentru că acţiunile sunt la valoarea de piaţă, şi nu la valoarea contabilă, care este considerabil mai mică.

3. 4% din Hidroelectrica. Variantă viabilă, deoarece capitalul propriu al firmei este mare, iar participarea statului la Fond ar putea fi completată cu un număr mic de acţiuni ale producătorului de energie electrică.

4. Câte 5% din companii energetice: Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Craiova, Electrica Muntenia Sud, Electrica Muntenia Nord, Aeroportul Henri Coandă, Electrica Moldova, Electrica Banat şi Distrigaz Nord, companile nelistate cu cel mai mare capital propriu în afară de Hidroelectrica.

5. Câte 10% din Transelectrica şi Transgaz. Soluţia ar fi, la fel ca şi în cazul Petrom, potrivită. Asigură statului o evaluare corectă a pachetelor de acţiuni pe care le cedează.

6. Pachete diferite de acţiuni: 10% din Romgaz, 15% din Aeroportul Henri Coandă, câte 10% din Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud, 20% din Poşta Română şi 25% din CFR Marfă. Varianta ar scoate din calcul companii precum complexele energetice, care ar putea fi incluse în Compania Energetică Naţională. Problemele pot apărea însă de la Poştă şi CFR Marfă, pentru care există planuri de privatizare.

7. Combinaţie între variantele de mai sus, în funcţie de planurile legate de privatizare, listarea la Bursă a unora dintre societăţile amintite sau intenţia de a păstra controlul de stat asupra lor. Dacă AVAS chiar va ajunge să preia încă 5% sau 10% din Petrom de la Fondul Proprietatea, acţiunile de transferat de la stat ar trebui să aibă o valoare mult mai mare de 170 de milioane de euro.