Motivare în cazul procesului Băluță-Tolontan: De ce trebuie șterse articolele (DOCUMENT)
De-a lungul timpului, publicația Libertatea a scris numeroase articole despre primarul Daniel Băluță si despre legăturile pe care le are cu clanurile interlope. Magistrații Judecătoriei Sectorului 2 au obligat publicația să șteargă toate articolele scrise pe această temă, precizând că informațiile publicate nu au fost verificate și nu s-a făcut dovada niciunei presupuse conexiuni între primar și clanurile interlope.
„Raportat la probele administrate, instanța reține că în cauză, pârâții nu au făcut dovada existenței unei minime baze factuale cu privire la veridicitatea faptelor menționate în articolele indicate de reclamant în cererea de chemare în judecată”, arată magistrații.
Baza factuală nu este suficientă
Judecătorii notează în motivare că articolele vizează subiecte de interes general, dar că acestea nu au o bază factuală suficientă.
„Deși articolele publicate vizează subiecte de interes general, iar pârâților le revenea obligația de a informa publicul privind existența unor presupuse ilegalități, se reține totodată că acestora le incumbă și obligatia de a furniza o baza factuală suficientă”.
Judecătorii au mai precizat că este nevoie de o minimă probă a veridicității informațiilor, subliniind că „în lipsa unor dovezi privind caracterul adevărat al informațiilor, nu se justifică publicarea de către pârâți a unei fotografii realizată prin suprapunerea în prim plan a imaginii reclamantului peste o imagine privind alte persoane în scopul justificării titlului articolului, respectiv ,,Gruparea Goleac – primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor”.
Veridicitatea informațiilor nu a putut fi verificată
Jurnaliștii de la Libertatea au precizat, la proces, că nu au cum să dovedească adevărul informațiilor, deoarece și-ar divulga sursele. Cu toate că judecătorii recunosc importanța confidențialității surselor, ei spun că ”aceasta nu scutește partea de efectuarea oricărei dovezi privind adevărul faptelor publicate”.
Așadar, judecătorii au decis, după ce nu s-a putut demonstra veridicitatea informațiilor, că articolele publicate ”nu sunt fundamentate pe un suport probator, intrând, în consecință, în sfera ilicitului civil, nebeneficiind de garanțiile prevăzute de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, și astfel, jurnaliștii „au depășit în mod nejustificat limitele libertății de exprimare, fiind încălcate pe cale de consecință drepturile reclamantului”.
Întregul document poate fi consultat aici.
Sursă foto: Dreamstime
