Motivul candidaturii lui Klaus Iohannis la NATO. Sociologul Mirel Palada a făcut o analiză amplă a tentativei președintelui României de a deveni secretarul general al Alianței.
Candidatura la șefia NATO, anunțată pe 12 martie, a fost în cele din urmă afectată de retragerea lui Klaus Iohannis. Sociologul Mirel Palada a identificat două tipuri de calcule care au contribuit la acest rezultat.
Calculul irațional: Klaus Iohannis a urmărit o „fantasmă”
Primul tip de calcul menționat de Mirel Palada este cel irațional, referindu-se la deconectarea președintelui Iohannis de la realitate. Conform sociologului, Iohannis a fost influențat de un orgoliu imens și de o dorință exagerată de recunoaștere.
Potrivit sociologului, șeful statului a fost motivat de dorința de a urmări o „fantasmă” – convingerea că i se cuvine o poziție de rang înalt, că nu poate muri politic și că trebuie să i se ofere o oportunitate semnificativă pentru a-și continua cariera într-o lumină favorabilă.
„Este vorba despre inadecvarea la realitate. El a alergat după o fantasmă, s-a lăsat atât de puternic mânat de orgoliu, că lui i se cuvine, că nu poate să moară politic, că trebuie să existe viață după moarte și să i se dea și lui ceva, încât ajuns să creadă în ideea asta”, a explicat sociologul pentru Gândul.
Calculul rațional: președintele României a încercat să amâne inevitabilul
Pe de altă parte, Mirel Palada a identificat un calcul rațional mai „meschin, dar complet pragmatic”. Acest calcul se axează pe strategia de a amâna inevitabilul.
Potrivit analizei sociologului, Iohannis a încercat să întârzie momentul în care opinia publică ar fi început să-l perceapă drept un lider fără influență. Prin propunerea sa pentru o funcție prestigioasă, el a creat o iluzie de putere și importanță.
„Dar a mai fost un calcul meschin, dar cât se poate de pragmatic. Și de ăsta este un calcul rațional.
A încercat pur și simplu să amâne inevitabilul, momentul în care lumea să îl perceapă ca neavând putere”, a conchis el.
Noua funcție a lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis își va încheia mandatul de președinte al României în acest an. Deși inițial a refuzat o funcție europeană oferită, într-o întâlnire recentă i-au fost explicate atribuțiile și responsabilitățile acestei poziții.
Președintele României a fost inițial propus pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Ucraina, dar a refuzat oferta.
Totuși, în cadrul summitului NATO, i-au fost prezentate detaliile atribuțiilor și avantajelor acestei poziții, fiind accentuată importanța unei comunicări strânse cu Alianța Transatlantică. Mai multe puteți citi aici.