România, supranumită „Țara accidentului la minut”
Potrivit asociației, principalul factor care ne diferențiază de alte țări este frecvența accidentelor rutiere și valoarea daunelor medii. Din păcate, România este supranumită „Țara accidentului la minut”, având loc un accident rutier la fiecare 80 de secunde, pentru care se plătesc în medie peste 2.000 de euro.
Mai simplu spus, în fiecare oră se plătesc daune de aproximativ 90.000 de euro, ceea ce duce la peste 2 milioane de euro zilnic.
„La acești bani trebuie să adăugăm și rezervele constituite de către asigurători pentru fiecare dosar de dauna, dar care nu a fost încă soluționat. Doar pentru a avea un ordin de mărime, în anul 2023, asigurătorii din România au plătit despăgubiri-record în baza polițelor RCA, în valoare de 4,2 miliarde lei, iar rezervele constituite au fost de 4,65 miliarde de lei.
De asemenea, ne situăm pe locul 3 și la numărul accidentelor pe care mașinile înmatriculate în România le produc în străînătate, după Polonia și Germania. Astfel, în anul 2022 au fost înregistrate în străînătate aproximativ 25.000 de acccidente produse de vehicule înmatriculate în România – în condițiile în care, de exemplu, vehiculele înmatriculate în Franța, la un parc de vehicule de aproximativ 4,5 ori mai mare față de cel din România (45 milioane vehicule față de 10 milioane vehicule), au produs în străînătate aproximativ 24.800 de accidente.
În acest context, asociații importante, reprezentative pentru industria de transport, au decis să lupte pentru reducerea frecvenței accidentelor rutiere, implicându-se în proiectul de țară inițiat de UNSAR, intitulat Coaliția pentru Siguranță Rutieră. Așa cum am mai spus, aplecarea către zona de prevenție rutieră, nu doar că ar conduce la salvarea a multe vieți, dar și ar duce și la scăderea frecvenței accidentelor rutiere, care influențează primele RCA”, se precizează în comunicat.
Plafonarea primelor RCA încalcă normele Uniunii Europene
Potrivit UNSAR, plafonarea primelor RCA încalcă flagrant normele Uniunii Europene și neglijează faptul că prețul polițelor RCA este influențat de numărul mare de accidente, de despăgubirile plătite și de costurile în creștere.
De exemplu, asigurătorii au văzut creșteri ale taxelor și contribuțiilor pentru RCA, de la 6,6% în 2021 la aproximativ 13% în 2023. Asigurătorii care au ignorat aceste principii economice fundamentale sunt cei care au dat faliment în trecut.
De asemenea, UNSAR afirmă că tariful de referință publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și calculat de KPMG este doar orientativ. Fiecare asigurător are propria strategie de subscriere a polițelor RCA și propria strategie comercială, toate respectând legislația europeană în domeniu.
„Având în vedere că acest tarif de referință este doar orientativ, pot există situații când șoferii din România vor primi oferte care vor fi mai mici față de tariful de referință, cum evident vor există situații când vor primi oferte care sunt mai mari decât tariful de referință.
Fiind orientativ, o referință, acest tarif reprezintă o medie a unor segmente. Pe scurt, tariful de referință ia în calcul mai multe caracteristici atât ale proprietarului vehiculului (persoană fizică sau persoană juridică), cât și al vehiculului în sine. Prin urmare, vorbim despre categoria vehiculelor (autoturism, motocicletă, autoutilitară remorci etc.), vârstă proprietarului, puterea motorului, masă maximă, numărul de locuri pe scaune și județul unde este înmatriculat vehiculul respectiv.
Asigurătorii din toată lumea, nu doar din România, pentru a putea identifica cât mai bine riscul unui polițe pe care o subscriu, pot lua în calcul numeroși factori, precum: istoricul de daune, marca, modelul, capacitatea cilindrică, puterea dezvoltată, vechimea vehiculului, numărul de kilometri parcurși într-un an, numărul de locuri pe scaun, localitatea sau regiunea unde este înmatriculat etc.. Calculul KPMG arată faptul că regiunea București/Ilfov are un alt tarif de referință decât alte regiuni, deoarece frecvența accidentelor rutiere din această zona este mult mai mare față de frecvența accidentelor rutiere din alte județe.
Practic, toate detaliile contează pentru a putea identifica cât mai bine riscul pe care asigurătorul îl va lua în propriul portofoliu și, implicit, cât va trebui să plătească sub formă de despăgubiri și ce rezerve va trebui să constituie, conform legii”, mai susține UNSAR.
Concluzia UNSAR
UNSAR conchide că, indiferent de structura tarifului de referință, asigurătorii utilizează intern propriile criterii de segmentare și reevaluează constant parametrii financiari pentru a susține nivelul proceselor de despăgubire și pentru a rămâne solvabili.
Asigurătorii subliniază că tariful de referință publicat de ASF este calculat de KPMG, bazându-se pe date statistice referitoare la piața RCA din ultimii cinci ani. Aceste date includ și informații de la CITY Insurance și EUROINS, companii care au intrat în faliment, parțial din cauza vânzării de polițe RCA la prețuri nesustenabile și a acuzațiilor că nu constituiau rezerve conform legislației în vigoare.
Ar fi relevant de analizat cum ar arăta evoluția primei medii RCA dacă datele provenite de la CITY Insurance și EUROINS ar fi excluse din acest calcul.
Propunerile asociației
UNSAR și industria de asigurări au susținut constant necesitatea modificării sistemului actual de bonus/malus pentru a include mai multe criterii de clasificare și penalizare a șoferilor care produc accidente sau sunt indisciplinați în trafic. Astfel, UNSAR propune următoarele:
a) să ia în calcul în mod diferențiat evenimentele din care au rezultat numai prejudicii materiale față de evenimentele soldate cu vătămarea sănătății și a integrității corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane;
b) să ia în calcul în mod diferențiat daunele materiale cu o despăgubire redusă/foarte mare. Sancționarea șoferilor care produc accidente grave din punct de vedere material să fie cu mai multe clase, nu doar 2 clase cum este în acest moment;
c) să se poată lua în calcul istoricul șoferului, inclusiv sancțiunile contravenționale primite pentru anumite încălcări ale legislației rutiere.
