Un nou studiu publicat în revista Cell a constatat că laptele matern uman reglează amestecul de microbi al copilului, sau microbiomul, în timpul primului an de viață al sugarului, ceea ce, la rândul său, reduce riscul copilului de a dezvolta astm.
De ce alăptarea este importantă pentru bebeluși?
Studiul, condus de cercetători de la NYU Langone Health și de la Universitatea din Manitoba, a constatat că alăptarea după trei luni favorizează maturizarea treptată a microbiomului din sistemul digestiv și din cavitatea nazală a sugarului, partea superioară a tractului respirator.
În schimb, întreruperea alăptării mai devreme de trei luni perturbă dezvoltarea ritmică a microbiomului și este legată de un risc mai mare de astm preșcolar, scrie MedicalXpress.
Unele componente din laptele matern, cum ar fi zaharurile complexe numite oligozaharide din laptele uman, pot fi descompuse numai cu ajutorul anumitor microbi, oferind un avantaj competitiv microbilor capabili să digere aceste zaharuri.
În schimb, sugarii care sunt înțărcați mai devreme de trei luni de la laptele matern și care se hrănesc exclusiv cu lapte praf devin casa unui set diferit de microbi, care îi vor ajuta pe sugari să digere componentele din lapte praf.
Deși mulți dintre acești microbi care se dezvoltă pe baza laptelui praf ajung în cele din urmă la toți copiii, cercetătorii au arătat că sosirea lor timpurie este legată de un risc crescut de astm.
Studiul a urmărit fluxul și refluxul microbilor din intestine
O dezvoltare sănătoasă a microbiomului nu înseamnă doar să ai microbii potriviți, ci și să ajungă în ordinea corectă la momentul potrivit.
Studiul a urmărit fluxul și refluxul microbilor din intestinele și nasurile sugarilor în timpul primului an de viață, precum și detalii privind alăptarea și compoziția laptelui matern.
Toți copiii și mamele lor au participat la studiul de cohortă CHILD, un proiect de cercetare pe termen lung care a studiat aceiași 3 500 de copii canadieni în diferite etape ale vieții, din pântece până în adolescență.
Cercetătorii au utilizat datele furnizate de studiul de cohortă CHILD pentru a distinge impactul alăptării asupra microbiomului unui copil de alți factori de mediu, inclusiv expunerea prenatală la fum, antibioticele și istoricul de astm al mamei.
Aceștia au constatat că durata alăptării a rămas în timp un determinant puternic pentru structura microbiană a copilului.
Ei au creat, de asemenea, un model statistic pentru a afla relațiile de cauzalitate, arătând că principalul mod în care alăptarea reduce riscul de astm este prin modelarea microbiomului copilului.