Explicațiile CCR pentru respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă
Curtea Constituțională a României a publicat luni motivarea deciziei de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024.
În acest document, judecătorii subliniază că discursul public al acesteia, referitor la statutul României de membru al Uniunii Europene (UE) și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), pune sub semnul întrebării respectarea Constituției și valorile democratice ale statului.
Critica adusă discursului public al Dianei Șoșoacă
Conform Curții, declarațiile publice și participarea la anumite evenimente ale senatoarei indică o desconsiderare clară a obligației de respectare a Constituției.
Prin promovarea unui discurs ce vizează eliminarea unor garanții esențiale pentru statul de drept, precum apartenența la UE și NATO, Șoșoacă subminează fundamentele democratice ale României.
Astfel, judecătorii afirmă că pozițiile exprimate de aceasta sunt incompatibile cu statutul unui candidat la funcția de Președinte al României, unde respectarea Constituției și apărarea democrației sunt cerințe esențiale.
Libertatea de exprimare vs. discursul antidemocratic
Curtea Constituțională recunoaște importanța libertății de exprimare și diversitatea opiniilor într-o societate democratică, dar atrage atenția că această libertate nu poate fi utilizată pentru a încuraja încălcarea ordinii constituționale.
Conform motivării, este de notorietate că Șoșoacă, prin retorica sa constantă, îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice și la sfidarea Constituției.
Judecătorii subliniază că acest tip de discurs nu poate fi tolerat, chiar și în contextul efervescenței politice din preajma alegerilor.
„Regulile democratice sunt valabile pentru toți cetățenii, indiferent de poziția lor în stat sau de opțiunile politice. Nu pot fi acceptate derapaje anarhice care sfidează ordinea constituțională,” se arată în documentul Curții.
Astfel, candidatul la președinție trebuie să fie conștient de impactul declarațiilor sale asupra valorilor constituționale și de felul în care acestea pot influența percepția publicului asupra democrației.
Atac la valorile fundamentale ale statului
Motivarea Curții subliniază că discursurile Dianei Șoșoacă nu reprezintă o simplă viziune politică sau un schimb de idei legat de viitorul democratic al României.
În schimb, este vorba despre un „discurs constant antidemocratic și antisemit” ce afectează fundamentele constituționale și apartenența României la structurile euroatlantice.
Acest tip de retorică reprezintă un „atac frontal” la adresa principiilor democratice și a ordinii constituționale, punând în pericol stabilitatea statului.
Încălcarea condițiilor de eligibilitate
În concluzie, Curtea Constituțională a constatat că înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă pentru alegerile prezidențiale din 2024 încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de Constituția României.
Decizia este fundamentată pe articolele constituționale referitoare la respectarea democrației, statului de drept și a ordinii constituționale, precum și pe apartenența României la UE și NATO.
Curtea reiterează importanța acestor valori în asigurarea stabilității politice și militare a țării și consideră că pozițiile exprimate de Șoșoacă reprezintă o amenințare pentru aceste garanții.
Dreptul de a fi ales într-o funcţie publică nu are un caracter absolut
Curtea Constituțională a afirmat, în motivarea deciziei făcute publice luni, că dreptul de a vota și dreptul de a fi ales sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea fundamentelor unei democrații autentice, guvernate de preeminența dreptului, făcând referire la Hotărârea din 17 mai 2016 în Cauza Karacsony și alții împotriva Ungariei.
De asemenea, a subliniat că aceste drepturi sunt garantate de Constituție. Curtea a reținut că dreptul de a fi ales este un drept fundamental politic, esențial pentru democrație și funcționarea statului democratic, însă acesta trebuie exercitat cu respectarea Constituției și a legilor.
Totodată, a precizat că dreptul de a fi ales nu este absolut și poate fi supus unor limitări, în conformitate cu viziunea democratică a Constituției, referindu-se la Hotărârea din 6 aprilie 2000, în Cauza Labita împotriva Italiei, și la Hotărârea din 6 decembrie 2022, în Cauza Kalda (2) împotriva Estoniei.
Curtea a mai menționat că dreptul de a fi ales poate fi condiționat mai strict decât dreptul de vot, invocând, printre altele, Hotărârea din 30 iunie 2009, în Cauza Etxeberria și alții împotriva Spaniei, și Hotărârea din 30 mai 2017, în Cauza Daydov și alții împotriva Rusiei.
„Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii autentice şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea Hotărârea din 17 mai 2016, pronunţată în Cauza Karacsony şi alţii împotriva Ungariei, paragraful 141) şi sunt garantate prin Constituţie.
Astfel, Curtea reţine că dreptul de a fi ales este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor.
Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei (a se vedea Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în cauza Labita împotriva Italiei, paragraful 201 sau Hotărârea din 6 decembrie 2022, pronunţată în cauza Kalda (2) împotriva Estoniei, paragraful 39).
Totodată, Curtea observă că dreptul de a fi ales poate fi supus unor limitări şi condiţionări mai puternice comparativ cu cele impuse dreptului la vot (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 30 iunie 2009, pronunţată în Cauza Etxeberria şi alţii împotriva Spaniei, paragraful 50, sau Hotărârea din 30 mai 2017, pronunţată în cauza Daydov şi alţii împotriva Rusiei, paragraful 286)”, spune CCR în motivarea deciziei, dată publicităţii luni.
