Beijing-ul și Moscova îşi fac stocuri de aur dintr-o varietate de motive, de la nelinişte la dependenţa excesivă de dolar – aşa cum este în special cazul Rusiei, având în vedere sancţiunile după invazia din Crimeea – în contrast cu randamentele scăzute sau negative ale deţinerilor de valută în Europa, în special moneda euro.

China pare să fie într-o campanie strategică de contracare a valorii dolarului, concretizată prin oferta sa multianuală de succes pentru a aduce yuan-ul pe linia cea dreaptă. Unitatea oficială a contului din cadrul FMI se va extinde pentru a include moneda chineză de la 1 octombrie, care ar putea fi, eventual, precursorul autorităţilor chineze care încearcă să consolideze DST – în prezent o unitate artificială care nu se tranzacţionează pieţele private – ca o monedă multilaterală de rezervă.

Anul trecut, China a ridicat o parte a vălului care acoperă rezervele sale de aur, după o tăcere de şase ani, dezvăluind că deţinea 1.658 tone în Iunie 2015, faţă de cifra raportată anterior, de 1054 de tone. Beijing-ul a mutat, de asemenea, spre o evaluare de piaţă a aurului, care, conform celor mai recente cifre valorează 70.5 miliarde de dolari, cu toate că aceasta reprezintă doar 2,1% din totalul rezervelor internaţionale chineze.

Totalul deţinerilor oficiale de aur ale Chinei sunt considerate a fi mai mari, în condiţiile în care aurul provenit din producţia minieră locală se crede că este notat într-un cont intern, separat faţă de deţinerile de aur internaţionale atribuite rezervelor oficiale ale ţării.

Cel mai mare deţinător de aur oficial din lume este SUA, cu 8134 tone – de 4 ori mai mult decât China – 1.808 tone, de 5 ori mai mult decât Rusia – 1499 de tone. După americani urmează Germania cu 3380 de tone, FMI în sine, cu 2814 de tone, Italia cu 2452 tone şi Franţa, cu 2.436 tone.

Potrivit FMI, care contorizează lunar deţinerile de aur ale ţărilor şi le raportează cu un decalaj de două luni, China a cumpărat cantităţi lunare de aproximativ 11 de tone între ianuarie şi aprilie 2016, dar a păstrat rezervele de lingouri neschimbate în luna Mai. Pentru moment, politica acumulărilor lunare pare să continue, permiţând Beijing-ului să profite treptat de preţul aurului în creştere.

Comparativ cu China, Rusia a înregistrat cele mai mari achiziţii lunare medii de rezerve de aur în perioada ianuarie – iunie 2016, de 14 tone pe lună, potrivit ultimelor cifre ale FMI. Dar, cu peste 300 de tone de aur mai puţin în rezervele sale decât China, Rusia ar avea nevoie de încă 6 ani pentru a anula decalajul faţă de Franţa şi Italia.

Subliniind interesul strategic al Chinei pentru aur, Silk Road Fund, un fond chinezesc cu active în valoare de mai multe miliarde de dolari, ce are ca obiect legăturile comerciale și de transport euroasiatice, se spune că discută cu China National Gold Group despre o ofertă comună pentru mina de aur Vasilkovskoye, din Kazahstan, deţinută de Glencore.

Mai mult, banca de stat ICBC Standard Bank, cunoscută ca fiind cea mai mare bancă din lume după active, a fost de acord să cumpere business-ul de depozitare de metale a Barclays, inclusiv facilitatea sale modernă din Londra – semnalând astfel interesul Chinei în a deveni nu doar un comerciant de aur, ci un depozitar terţ pentru alţi deţinători oficiali şi privaţi.

Citeşte articolul original în MarketWatch