Aflat la Vilnius pentru a participa la Summitul Alianței Atlanticului de Nord (NATO), președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă în care a răspuns mai multor întrebări adresate de către jurnaliștii prezenți la fața locului.
Șeful statului a fost întrebat despre fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig. Acesta și-a dat demisia din funcția pe care o avea în fruntea SRI, iar președintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă va face o nouă propunere pentru această funcție.
„Evident că voi face o propunere pentru această funcţie, fiindcă SRI nu poate să rămână fără conducere civilă, dar sigur că necesită un timp de pregătire până când putem să facem următorul pas”, a precizat șeful statului în cadrul conferinței de presă de la Vilnius, care a avut loc chiar înainte de începerea Summitului propriu-zis.
Motivul pentru care Eduard Hellvig a demisionat din funcție
Președintele Klaus Iohannis a mai fost întrebat și care a fost motivul pentru care Eduard Hellvig a demisionat din funcție, însă șeful statului nu a oferit prea multe detalii.
Totuși, el spune că a fost foarte mulțumit de colaborarea pe care a avut-o cu fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI).
„Din motive personale a decis să se retragă. Eu am fost foarte mulţumit de colaborarea cu domnul Hellvig. Am spus-o, l-am decorat. Iar în continuare vom găsi candidatul potrivit pentru poziţie”, a mai spus președintele României.
România trebuie să aibă grijă de instalațiile de gaze
Șeful statului a mai fost întrebat dacă NATO poate ajuta la securizarea capacităților de producere a gazelor care vor fi construite în România, însă Klaus Iohannis este de părere că nu este treaba Alianței.
„Nu cred că este treaba NATO să aibă grijă de aceste instalaţii. Este treaba NATO şi o vom face. Toate acestea au existat, deja discuţiile sunt destul de avansate pentru a lua măsurile necesare pentru ca aceste infrastructuri să fie foarte bine protejate. Deci ne ocupăm”, a afirmat Klaus Iohannis.
Garanții de securitate din partea altor țări
Președintele a mai fost întrebat dacă există posibilitatea ca aceste garanții de securitate să fie discutate și de către alte țări sau dacă există posibilitatea ca alte țări să se alăture.
„Există discuţii în acest sens. Aceste garanţii de securitate se referă în esenţă la un sprijin pentru situaţia în care este Ucraina acum, pentru reconstrucţie şi dezvoltare. Sigur că ar fi de dorit ca cât mai multe naţiuni să contribuie la aceste demersuri”, spune șeful statului.
