Produsul intern brut a crescut cu 0,2% în perioada iulie-septembrie, ca urmare a creșterii cheltuielilor guvernamentale și a gospodăriilor, după o scădere cu 0,3% în ultimele trei luni, potrivit Oficiului Federal al Statisticii (Destatis) din Germania.
Germania a scăpat de recesiune în al treilea trimestru al anului
Destatis a revizuit în jos cifrele PIB pentru al doilea trimestru, de la -0,1% anterior.
Economia Germaniei s-a contractat, anul trecut, pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei de Covid-19. Iar perspectivele sunt sumbre: Fondul Monetar Internațional anunță o creștere economică zero pentru acest an, marcând cea mai slabă performanță în rândul economiilor majore, arată o analiză publicată de CNN.
Prăbușirea Volkswagen, cuiul din sicriul economiei Germaniei
O scădere bruscă a profitului gigantului Volkswagen nu a făcut decât să intensifice veștile proaste privind creșterea economică.
Probelemele cu care se confruntă economia germană sunt amplificate de criza celui mai mare producător al țării, care ar putea închide fabricile din Germania, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, și ar putea elimina mii de locuri de muncă.
Volkswagen a anunțat că profitul operațional pentru cele nouă luni, până la sfârșitul lunii septembrie, a scăzut cu 21% față de anul precedent, la 12,9 miliarde de euro (14 miliarde de dolari), fiind afectat de performanța slabă a mărcii sale și de costurile de restructurare.
Vânzările de mașini au scăzut cu 4% din cauza cererii scăzute din China, pierzând teren în fața mărcilor locale de vehicule electrice.
„Rezultatele demonstrează nevoia urgentă de acțiune într-un mediu volatil, caracterizat de o concurență intensă”, a declarat directorul financiar Arno Antlitz, avertizând asupra deciziilor „dureroase”.
„Nu am uitat cum să construim mașini grozave”, a continuat Antlitz.
Prăbușirea perspectivelor Volkswagen sugerează înrăutățirea condițiilor din sectorul privat
El adăugat însă că costurile în operațiunile producătorului auto din Germania „sunt departe de a fi competitive”.
„Lucrurile nu pot continua așa”, a adăugat el. Compania va relua discuțiile cu sindicatele și reprezentanții angajaților și va discuta despre „posibile închideri ale fabricilor în Germania”, a mai spus Antlitz.
Volkswagen a anunțat ulterior că salariile angajaților ar trebui reduse cu 10% pentru a proteja locurile de muncă și viitorul companiei. Următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 21 noiembrie, grevele urmând să se clanșeze începând cu 1 decembrie, dacă nu se va ajunge la un acord.
Prăbușirea perspectivelor Volkswagen sugerează înrăutățirea condițiilor din sectorul privat din Germania. Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută de S&P Global și Hamburg Commercial Bank, întreprinderile din producție și servicii au înregistrat în octombrie cea mai mare scădere a ocupării forței de muncă din ultimii patru ani și jumătate.
Pesimism pe toată linia
Încrederea mediului afacerilor și a consumatorilor este la un nivel foarte scăzut. „Cea mai mare îngrijorare este în prezent pesimismul uriaș din Germania”, a spus Marcel Fratzcher, președintele Institutului German de Cercetare Economică din Berlin.
„Această depresie mentală, acest pesimism incredibil este, poate, cel mai puternic impediment pe termen scurt”, a spus el pentru CNN.
Necazurile Volkswagen oglindesc necazurile Germaniei
Situația de la Volkswagen poate defini negativismul care a pus stăpânire pe Germania. Necazurile producătorului auto se vor răspândi în întreaga industrie auto, care este cel mai mare sector al țării, reprezentând 5% din PIB cu aproape 800.000 de angajați, dintre care aproximativ 37% lucrează pentru Volkswagen.
Volkswagen, care deține și Audi și Porsche, simbolizează măiestria în producție și succesul la export, care au transformat Germania într-una dintre cele mai mari economii din lume. O economie grav amenințată.
„Nu ne confruntăm cu o criză în industria auto, ne confruntăm cu o criză în Germania, ca loc de afaceri”, a declarat un purtător de cuvânt al asociației auto din Germania VDA.
Potrivit unui studiu recent comandat de Federația Industriilor Germane (BDI), o organizație umbrelă pentru grupurile de lobby, o cincime din producția industrială a Germaniei este în pericol, de acum până în 2030, în principal din cauza costurilor ridicate cu energia și a piețelor în scădere pentru mărfurile germane. .
„Statutul de lider pe care țara l-a câștigat de-a lungul deceniilor, în domenii precum tehnologia, își pierde din importanță, iar modelul german de export este sub o mare presiune din cauza tensiunilor geopolitice tot mai mari, protecționismului global și slăbiciunilor locației”, subliniază Institutul Economic German (IW) și Boston Consulting Group.
Cel mai mare efort de transformare din perioada postbelică
Sunt amintite dezavantajele tradiționale ale Germaniei în ceea ce privește costurile, cum ar fi taxele mari și costurile ridicate ale forței de muncă și energiei, precum și amenințarea pe care o reprezintă o populație îmbătrânită.
Studiul concluzionează că economia germană are nevoie de „cel mai mare efort de transformare din perioada postbelică”, necesitând investiții suplimentare în orice, de la infrastructură și inovare la educație și tehnologii verzi. Investiții care se ridică la aproximativ 1,4 trilioane de euro (1,5 trilioane de dolari) până în 2030.
Un efort de transformare de o asemenea amploare pare puțin probabil, având în vedere constrângerile asupra împrumuturilor guvernamentale, sau așa-numita „frână a datoriilor”, prevăzute în constituția Germaniei.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestuia, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut în fiecare an.
În timp ce o inflație mai scăzută ar putea contribui in 2025 la stimularea consumului, câștigurile economice ar putea apărea abia în 2026, când va fi instituit un nou guvern în urma alegerilor generale, din septembrie 2025, consideră analiștii.
