Mugur Isărescu a explicat totul cu privire la ce se va întâmpla cu dobânzile în România. Guvernatorul BNR nu vede motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară.

Isărescu motivează arătând că măsurile monetare luate până acum au fost adecvate, iar ratele dobânzii sunt la niveluri istorice scăzute.

Mugur Isărescu a explicat totul: ”Mai multă flexibilitate pentru cursul de schimb”

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că nu există motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi precizează că BNR este pregătită să asigure flexibilitatea ţintei de inflaţie.

„Autorităţile române vor continua să menţină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal credem că există avantaje pentru începerea procesului de consolidare. Pe plan monetar, nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi suntem pregătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintei de inflaţie, având în vedere nivelul destul de ridicat al datoriei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, suntem pregătiţi să asigurăm mai multă flexibilitate, ţinând cont de rolul de ancoră a încrederii sociale în cazul României”, a pus Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul unui discurs susţinut la conferinţa FMI – Regional Economic Outlook: Europe.

BNR a redus rata dobânzii de la 2,5% în martie anul trecut până la 1,25% în prezent.

”Autorităţile au acţionat decisiv şi eficient”

Referindu-se la măsurile adoptate de Guvernul României şi Banca Naţională în contextul pandemiei, Mugur Isărescu a apreciat că autorităţile au acţionat decisiv şi eficient, folosind un mix de măsuri fiscale, monetare, macro şi microprudenţiale, iar aceste acţiuni de politică monetară şi fiscală au împiedicat cele mai grave consecinţe ale pandemiei.

România a avut una dintre cele mai uşoare contracţii din Europa în 2020 (minus 3,9%) şi se aşteaptă la una din cele mai puternice reveniri în 2021, 6%, conform celor mai recente prognoze FMI.

Potrivit guvernatorului BNR, măsurile adoptate de către autorităţile române au fost luate ţinând cont de particularităţile economiei la începutul acestei crize sanitare. Începând din 2016, creşterea a fost susţinută în principal de creşterea salariilor şi a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au extins.

Pe acest fundal, impactul iniţial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente şi marcat de creşterea presiunilor temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naţionale şi creşterea nevoilor de lichiditate.

”Nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate”

„De aceea, autorităţile au luat măsuri fiscale privind cu atenţie la spaţiul fiscal existent. Pe acelaşi front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate şi a achiziţionat obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, fără a neglija ţinta inflaţiei şi stabilitatea relativă a cursului de schimb.

Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute şi nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate”, a subliniat Mugur Isărescu.

În raportul său regional pentru Europa publicat miercuri, FMI prognozează că în acest an Europa va înregistra o creştere economică de 4,5%, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna octombrie a anului trecut.

Pentru 2022, FMI mizează în cazul Europei pe o creştere de 3,9% şi avertizează că ritmul de creştere a PIB-ului european nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei decât cu condiţia ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în vara lui 2021 şi pe întreaga perioadă a anului 2022.

Sursa foto: INQUAM Photos, Octav Ganea