Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că în anii '90, a fost adeptul paradigmei stabilității prețurilor, însă când a preluat funcția de guvernator și a "dat cu capul de realități", a înțeles cât de importantă este stabilitatea financiară.
Mugur Isărescu, despre stabilitatea prețurilor în anii ’90
Joi, pe data de 11 iulie, Mugur Isărescu a participat la dezbaterea asupra lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, scrisă de Florian Neagu, Matei Kubinschi și Alexie Alupoaiei.
„Acei talibani care ziceau: „Domnule, stabilitatea preţurilor, se rezolvă toate celelalte…”, au intrat, aşa, într-un declin. Am fost şi eu cu stabilitatea preţurilor, că asta era, am fost şi eu taliban, ca să zic aşa, în anii ’90, până când am dat cu capul de realităţi. Nu uitaţi că mi-am dat doctoratul, într-adevăr, în perioada comunistă, pentru flexibilitatea cursului.
Şi ziceam, da flexibilitate, flotare liberă, dar eu în ’88-’89 când am susţinut teza vorbeam despre capitalişti, despre flotare liberă şi aşa mai parte. Nu mă gândeam la… Când am ajuns pe scaunul ăsta şi am dat cu capul de realităţi am văzut cât de importantă e stabilitatea financiară”, a declarat el.
În cadrul conferinței, guvernatorul BNR a vorbit despre problemele cu care s-a confruntat de-a lungul anilor și despre măsurile pe care a fost nevoit să le ia, unele dintre acestea fiind, la vremea respectivă, mai puțin acceptate de către specialiștii din domeniu.
„Am avut însă şi o poveste mai tare. Anul 2005-2006. Intră România în NATO, se anunţă 2007 intrarea în Uniunea Europeană, nu 2010, şi dintr-o dată am fost descoperiţi. De cine? De către capitalul străin. Deci, înainte era secetă, lipsă de irigaţie, lipsă de lichiditate. Dintr-o dată ne-am pomenit că intră capitaluri mari şi cursul începe să se aprecieze. La început, bucurie mare. După vreo două-trei luni, băi, stai puţin unde se duce cursul ăsta?
După alte vreo cinci luni, apare Mihai Ionescu (preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România – ANEIR, n.r.) cu exportatorii pe scările Băncii Naţionale: „Isărescu, nu uita, banca asta nu e a ta! Ne-ai omorât. S-a apreciat cursul”. Colegul Eugen Rădulescu era preşedinte la CEC: „Lăsaţi domnule guvernator cursul să se aprecieze!”. „Unde să se ducă, mă?”
Deci, de la 3,6 (lei pentru un euro) se ducea deja spre 3,2. „Până la 2”. „Zău, mă? Până la 2? Doi lei pe euro?” „Păi da, că libera circulaţie a capitalurilor.” „Ce legătură are, măi Eugene, această liberă mişcare a capitalurilor cu fundamentele din economia românească?” „Păi nu, să le crească productivitatea”. „Mai stai, că e vorba de cifre aici, nu lucrăm cu…”. „Bineînţeles că e bine când cursul este tare, că e o întărire, dar cum poţi să-i ceri unei firme să-i crească productivitatea cu 20-30%, cât ai tu aprecierea cursului?”
„Păi, pe urmă se duce înapoi”. „Adică tu crezi că o fabrică în România care devine total ineficientă, nu mai poate să producă, se închide când ajunge cursul la 2 şi pe urmă când ajunge în partea ailaltă o deschizi aşa uşor, nu? Adică ăia nu sunt în şomaj, nu au plecat? E ca o dugheană de ţigări sau magazin micuţ?”, a povestit el.
Mugur Isărescu a afirmat că au avut loc discuții intense și că instituția a trebuit să intervină. Guvernatorul BNR a mărturisit că a fost încurajat în demersul său de economistul Andrew Crockett, fost director general al Băncii Reglementelor Internaționale.
„A venit special la Bucureşti şi mi-a spus, apropo de discuţiile pe care le avem cu stabilitatea… Ne tutuiam. Îmi zice: „Mugur, să nu cumva să laşi cursul să se aprecieze că România va fi terminată dacă cade sub 3 lei”. M-a întărit sufleteşte, bineînţeles, că nu era oricine.
Şi dintre foştii colegi de la Banca Naţională erau suficient de mulţi, câţiva mai sunt prin sală, pe aici, care spuneau: „Hai domnule, lăsaţi cursul liber, să se întărească”, a declarat acesta.
Dezbatere pe marginea lucrării „Stabilitatea financiară și politica macroprudențială”
Banca Națională a României a organizat joi o dezbatere pe marginea lucrării „Stabilitatea financiară și politica macroprudențială”, scrisă de Florian Neagu, Matei Kubinschi și Alexie Alupoaiei.
Volumul se adresează atât profesioniștilor din sectorul financiar, cât și studenților sau cititorilor pasionați de economie și finanțe, fiind una dintre primele lucrări de specialitate din România care analizează stabilitatea financiară și descrie pe larg instrumentele de politică macroprudențială.
La eveniment au participat, printre alții, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Bogdan Negrea, profesor universitar și director al Departamentului de Monedă și Bănci al ASE București, Valentin Lazea, economist șef al BNR, și Florian Neagu, director adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.