Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că într-un an electoral, impozitul progresiv și cota unică de TVA nu sunt teme de actualitate.
Impozitul progresiv și cota unică de TVA nu sunt de actualitate într-un an electoral
Mugur Isărescu a fost întrebat joi, pe 15 februarie, dacă România este pregătită pentru impozit progresiv și cotă unică de TVA, așa cum recomandă atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială. Acesta a precizat că FMI nu impune, ci doar propune o variantă care ar putea funcționa.
“Nu cred că e de actualitate într-un an electoral. Orice discuţie pe masă se duce în plan ideologic şi nu mai iese nimic, se tulbură şi anul electoral. Deci, probabil că la anul o discuţie pe tema asta, dar Fondul nu impune şi nici nu cere, vine şi propune şi spune ”Domnule, uite, asta e varianta care ar putea să funcţioneze. Guvernul României, Parlamentul României propune, acceptă, legiferează şi aşa mai departe. Nici n-avem acord stand-by sau acord de finanţare cu Fondul ca să fie ceva condiţional”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă.
Mugur Isărescu a explicat, totodată, condițiile în care FMI ar putea veni în România.
“Şi Fondul nu o să vină în România decât într-o situaţie în care o să avem, Doamne fereşte, o prăbuşire de rezerve şi un dezechilibru extern greu de finanţat. Gândiţi-vă şi dumneavoastră, când aud de falimentul României, cu un ochi râd, cu altul plâng. Anul trecut au crescut rezervele cu 14 miliarde de euro. 14 miliarde de euro. Când mă gândesc la istorie, au fost ani în care am trăit cu 2-3 miliarde de euro rezerve. 14 miliarde au crescut rezervele. Deci au fost intrări, există o încredere, dar la costuri mai ridicate”, a spus acesta.
Deficitul trebuie finanțat
Tot joi, Mugur Isărescu a fost întrebat despre riscurile asociate introducerii unor noi măsuri fiscale și bugetare și dacă este posibil să fie implementate în acest an.
“Eu le citesc de la dumneavoastră din presă aproape zilnic, riscurile astea. Şi dumneavoastră mă întrebaţi pe mine. Întrebaţi la Ministerul de Finanţe. Noi am mers pe ipoteza că ce s-a introdus este maximum pentru un an electoral, aşa am judecat noi. Şi ipoteza pe care v-am spus-o şi care nu e trecută în clar, sper că n-am greşit, este că ajustarea sau consolidarea fiscală se va face gradual.
E clar că societatea nu acceptă şi nu e vorba numai de anul electoral. Asta este ţara în care trăim. Câte discuţii şi pe partea aia, deci nici să tăiem cheltuieli, nici să ne majorăm impozite. De unde atunci? Din exterior, deci să ne împrumutăm în continuare, dar nici asta nu… Vai de mine, ţara s-a împrumutat, cum să rămână fără finanţare în deficit?”, a răspuns el.
S-a pus problema dacă este îngrijorător faptul că anul trecut România a împrumutat 203 miliarde de lei.
“Oricum nu mă bucură. Am înţeles că e o problemă, dar nu datoria sau suma aceea este problema, ci deficitul. Deficitul, cum v-am spus, văd şi eu unele discuţii şi nu mi se par serioase, deficitul trebuie finanţat. Dacă rămâi cu el nefinanţat e ca şi cum ai avea nişte cheltuieli pe care nu le onorezi. Şi ele pot să fie de orice fel”, a declarat guvernatorul BNR.
El a menționat că „s-a făcut datorie” din cauza deficitului înregistrat.
“Nu sunt discuţii serioase, cele care spun, domnule, dar s-a făcut datorie. S-a făcut datorie pentru că avem un deficit, a fost mai mare sau destul de mare şi el trebuie să fie finanţat din surse interne sau din surse externe. Dar în clipa aceea în care ai un deficit, deficitul trebuie să fie finanţat. Nu cred că suntem o ţară care să ne putem juca cu finanţarea deficitului. Apar, într-adevăr, penalizările, când ai deficit prea mare, în sensul că dobânzile cresc. Avem stabilitate de curs, avem inflaţie, am văzut creştere economică”, a explicat Mugur Isărescu.
România, deficit de 89,90 miliarde de lei în 2023
În anul 2023, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 89,90 miliarde de lei. Acesta reprezintă echivalentul a 5,68% din PIB, comparativ cu un deficit de 80,77 miliarde de lei, reprezentând 5,76% din PIB, înregistrat în anul 2022, conform datelor comunicate de Ministerul Finanțelor.
Potrivit estimărilor FMI pentru România, se preconizează un deficit bugetar de 5,75% în 2024, urmat de un nivel de peste 6% din PIB în următorii ani.
FMI a ordonat implementarea de noi măsuri fiscale
Amintim că recent, FMI a propus implementarea unor noi măsuri în România. Printre acestea se numără reducerea suplimentară a pragului pentru microîntreprinderi, instituirea unei taxe de carbon în sectoarele cheie și creșterea impozitului pe proprietate.
Instituția financiară a avertizat că deficitul bugetar din România va depăși 6% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii ani. Conform instituției, această problemă are la bază noile legi ale pensiilor. În această perspectivă, FMI consideră că sunt necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul. Mai multe puteți citi aici.