Mugur Isărescu sprijină eforturile lui Eugen Tomac privind Tezaurul BNR

Mugur Isărescu a declarat că proiectele lor de viitor pleacă de la constatarea că, în plan extern, inclusiv la nivelul decidenților europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută.

A subliniat că în sfera publică internațională, atât în cea științifică, cât și în cea a literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulație internațională dedicate acestei teme, iar istoricii și specialiștii în științe juridice români nu au abordat această problematică în străinătate.

Ca prim pas, Isărescu a exprimat intenția de a sprijini demersurile europarlamentarului Eugen Tomac în informarea membrilor Parlamentului European și în internaționalizarea problemei Tezaurului. Eugen Tomac, istoric, jurnalist și politician, cu devotament față de proiectele sale, a fost de două ori deputat în Parlamentul României și, din 2019, este deputat în Parlamentul European.

De asemenea, Banca Națională și-a propus să contribuie la succesul evenimentelor viitoare din cadrul Parlamentului European, atât prin experiența specialiștilor lor, cât și prin lucrările în limba engleză, prezentate și dezbătute la BNR.

Aceste declarații au fost făcute de guvernatorul BNR la Simpozionul cu tema „Tezaurul României evacuat la Moscova – un drept de creanță mai vechi de un secol”.

În decembrie 2023, se împlinesc 107 ani de la evacuarea Tezaurului României în Rusia

Acesta a evidențiat faptul că în luna decembrie a acestui an se împlinesc 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezaurului României. Din anul 1991, Banca Națională a României a adoptat consecvent o strategie de prezentare a problemei Tezaurului trimis la Moscova, Rusia, și ulterior sechestrat de Uniunea Sovietică, atât pentru opinia publică internă, cât și pentru cea externă.

Tezaurul României se referă la colecția valorilor monetare și a obiectelor de artă care a fost evacuată la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Această acțiune a avut loc în decembrie 1916. A fost realizată pentru a evita capturarea de către forțele invadatoare. Tezaurul României includea o varietate de bunuri, cum ar fi monede, bijuterii, obiecte de artă, manuscrise și alte elemente de valoare culturală și istorică.

După evacuare sa, a fost sechestrat de către autoritățile sovietice și a rămas în custodia lor. Anul 1991 a marcat un moment important în abordarea acestei chestiuni, când Banca Națională a României (BNR) a început să implementeze consecvent o strategie pentru a informa atât opinia publică internă, cât și pe cea externă, cu privire la situația Tezaurului și demersurile pentru recuperarea sa.

De-a lungul anilor, problema Tezaurului României a rămas una sensibilă și a generat dezbateri și eforturi continue pentru readucerea acestuia în țară. Diverse personalități publice au contribuit la aceste demersuri. Subiectul a fost adus în atenția decidenților europeni pentru a spori gradul de conștientizare la nivel internațional.