Capital: Stiti sa inotati? V-am vazut la mare, vara trecuta, era inainte de alegeri. Erati in apa.
Mugur Isarescu: Si ma balaceam?
Capital: Da, chiar va balaceati, sub privirile body-guarzilor.
Mugur Isarescu: Stiu sa inot.
Capital: Cum va simtiti in pielea celui mai longeviv personaj din viata economica a Romaniei?
Mugur Isarescu: Nu cred ca sunt cel mai longeviv. Mi-am schimbat si locul de munca.
Capital: Dar ati fost in prim-planul vietii economice in toti anii de dupa 1990 incoace.
Mugur Isarescu: Cred ca mai sunt si altii. Ca sa va raspund la intrebare, ma simt bine. Nu am un sentiment deosebit si asta, in principal, datorita faptului ca am stat in toata aceasta perioada in meseria mea de economist, iar ca prim-ministru am fost in primul rand un prim-ministru economist.
Capital: Aveti prieteni influenti in afara Romanei? Imi amintesc cum, la un moment dat, au fost date cateva declaratii, din partea baroanei Nicholson, din partea unui oficial al NATO, prin care era exprimata satisfactia ca guvernatorul BNR ramane Mugur Isarescu. Ele veneau dupa un val puternic care ameninta functia dumneavoastra in BNR. Au fost aceste declaratii date pentru ca scaunul dumneavoastra sa ramana neclatinat?
Mugur Isarescu: Daca ar fi ramas neclatinat, n-ar fi existat declaratiile. Bineinteles ca in zece ani de activitate am cunoscut multa lume.
Capital: Credeti ca pericolul a trecut? Apele s-au linistit?
Mugur Isarescu: A te linisti inseamna sa nu mai traiesti. Fiecare isi traieste viata lui.
Capital: Se vorbeste, in ultima vreme, despre procesul de supraincalzire a economiei? Definiti, va rog, notiunea de supraincalzire.
Mugur Isarescu: Premierul a lansat cuvantul, dar vad ca va place foarte mult. E o notiune nu contestata, dar o notiune care are o anumita conotatie, de regula in economii stabilizate. La noi, aceasta definitie necesita foarte multe clarificari. Toata lumea stie ca avem capacitati de productie neutilizate. Si atunci, se ridica intrebarea: Domnule, cu atatea capacitati neutilizate, cum putem sa ne incadram in fenomenul supraincalzirii? Prima clarificare ar fi cam asa: capacitatile de productie neutilizate sunt cele ineficiente, orice fortare a cresterii economice fie introduce capacitati de productie ineficiente, cu costuri ridicate si cu randamente scazute, fie suprautilizeaza capacitatile deja folosite si duce spre utilizarea lor excesiva si spre uzaj. Cam asta ar fi o definitie.
Capital: Recent, ati atras atentia asupra unor pericole care ameninta Romania.
Mugur Isarescu: Eu am vorbit despre pericolul unor derapaje. Mi se pare o abordare mai adecvata economiei romanesti, exact pentru motivul ca supraincalzirea economiei ar ridica foarte multe semne de intrebare, legate de gradul scazut de utilizare a capacitatilor de productie. Ideea derapajelor sau a faptului ca prin fortarea cresterii economice putem sa cream dezechilibre are o explicatie care poate sa fie mult mai usor inteleasa. Noi, pe de o parte, am avut o problema: un stres financiar accentuat, in 1998, in 1999 si in prima jumatate a anului 2000, din care s-a iesit cu greu. Pe fondul acestui stres financiar si din cauza unui context international nefavorabil Romaniei, am avut si inca mai avem o problema de credibilitate. Pe de alta parte, avem probleme financiare extrem de complicate, nu numai la nivel global, de tara, dar mai ales la nivelul anumitor intreprinderi: aceste cozi enorme de tumori, numite datoriile intreprinderilor. Progresezi putin, dar faci eforturi foarte mari si ai cheltuieli foarte mari. Si astea sunt, de regula, in importuri.
Capital: Proiectiile de buget, pe care dumneavoastra le-ati facut anul trecut, cand inca erati premier, se bazau pe o crestere economica.
Mugur Isarescu: Mergeam pe o crestere economica de 4-5%, dar nu pe accelerarea cresterii. Mizam pe faptul ca nu poti sa ai doi ani agricoli catastrofali. Anul trecut a fost catastrofal. Am avut o scadere de 20% a productiei agricole, cu un impact negativ de 2,5% din produsul intern brut. Nu trebuia sa ai un an foarte bun si nici bun…
Capital: Ca sa recuperezi pierderea de anul trecut?
Mugur Isarescu: Da, facand socoteala asta si stiind ca un an normal ne da o crestere de 2%, inseamna ca restul economiei crestea cu numai 3%. Or, vedeti, economia tinde sa creasca cu peste 4%, fara aportul agriculturii care incepe sa se simta abia de acum incolo.
Capital: Ce credeti ca a fortat cresterea economica?
Mugur Isarescu: Cred ca adaugarea unor facilitati fiscale, intr-adevar promise in campania electorala, peste cele acordate in anul 2000. Senzatia mea este ca sunt deja prea multe stimulente.
Capital: Sunteti de parere ca trebuie retrase?
Mugur Isarescu: Nu. Sunt de parere ca trebuie mai multa prudenta. Nu sunt adeptul revenirilor: se dau facilitati, se iau. Dar cel putin sa ne uitam cu atentie, sa constatam ca importurile au crescut si au toate motivele sa creasca. In acelasi timp, trebuie sa dai la o parte tot ce descurajeaza exporturile, ca s-au introdus chiar in partea asta a anului…
Capital: Deci importurile trebuie descurajate. Cum?
Mugur Isarescu: Sa nu le mai dam facilitati.
Capital: Pastrandu-le pe cele existente?
Mugur Isarescu: Da, dar stiti ca se mai dau si facilitati specifice. Scutiri de taxe vamale, garantii, facilitati, aceste inlesniri trebuie limitate.
Capital: Banca Nationala va interveni in descurajarea importurilor?
Mugur Isarescu: Noi nu avem decat doua instrumente: cursul si dobanda. Parerea mea este sa nu apelam la ele. La ele se apeleaza numai in situatii extrem de grave, cum a fost la sfarsitul anului 1998, inceputul anului 1999. De ce? Pentru ca ele afecteaza intreg spectrul. Nu e corect, nici moral, ca pentru probleme create de x sau y sa plateasca pana si pensionarul, prin inflatie mai ridicata, prin depreciere de curs sau dobanzi mai ridicate.
Capital: Este deficitul extern extrem de mare?
Mugur Isarescu: Trebuie sa ne obisnuim sa ne uitam la deficitul de cont curent (cumulul deficitului balantei comerciale, al serviciilor, transferurilor – n.r.) si la finantarea acestuia. Exista o regula a prudentei, in care deficitul de cont curent sa nu fie mai mare de 5 – 6%. Noi am avut doi ani de zile sub 4%. Dar nici daca deficitul de cont curent este mic nu este bine, pentru ca nu poti sa spui asa: am un deficit de cont curent mic, dar invit investitorii sa intre. Pe unde sa intre? E ca si cum chem o suta de oaspeti, dar tin usa intredeschisa si zic: „Ia intra, cate unul, asa!”.
Capital: Vreti sa spuneti ca deficitul este agravat si de intrarea investitorilor in Romania?
Mugur Isarescu: Poate sa fie, de ce nu? Un investitor nu vine neaparat cu bani cash. Vine cu echipamente. Unde se inregistreaza? La importuri.
Capital: Aveti date care sa confirme aceasta afirmatie?
Mugur Isarescu: Da, sigur ca da. Majoritatea exista. Eu le numesc deficit de cont curent finantabil. Asa se si explica faptul ca ne creste deficitul de cont curent, in schimb rezerva valutara creste si ea. Altfel, cum? Ce explicatie ar fi? Acesta este un element logic. Dar avem si unul ilogic: deficitul de cont curent este mult mai mic decat intrarile de capitaluri. Si aceasta diferenta apare la erori si omisiuni.
Capital: Ce intra, de fapt, in contul de erori si omisiuni?
Mugur Isarescu: Ceva care nu se inregistreaza. In Romania intra bani fara sa fie inregistrati.
Capital: Dar nu Banca Nationala ar trebui sa stie ce intra in tara?
Mugur Isarescu: Am solicitat expertilor bancii, din cauza persistentei acestui surplus la erori si omisiuni, sa faca cercetari. E clar ca sunt miscari de bani care nu se inregistreaza. Pe de o parte, este vorba despre investitiile directe, foarte mici: cumpararea unei case, a unor terenuri, care nu se inregistreaza pentru a evita fiscul. Se fac cu bani in numerar. Pe de alta parte, e vorba despre remiterile muncitorilor romani care lucreaza in strainatate. Multi vin cu banii in portofele. Acestea sunt doua resurse externe, pentru care noi avem mai mult decat o ipoteza, aproape o certitudine, insa nu ne dam seama de amploarea lor. Cumpararile de valuta de la casele de schimb valutar ale bancilor si cele private, de la rezidenti, sunt, pe primele sase luni, de 300 milioane de dolari. 300 milioane de dolari apar si la erori si omisiuni. Daca aceste cumparari de la rezidenti, reprezentand contravaloarea salariilor, s-ar inregistra ca remiteri din strainatate, ar insemna ca deficitul de cont curent ar fi mai mic cu 1% decat cel raportat. Am putea spune ca deficitul de cont curent nu este 1,2 miliarde dolari, ci 900 milioane dolari. r
Capital: Ele ar aparea in balanta de plati, in contul curent?r
Mugur Isarescu: Da. Si mai este o chestiune. Se refera la exporturile care nu sunt inregistrate. Exporturile la frontiera.r
Capital: Ele au fost dintotdeauna. Sau aveti date care arata ca au crescut?r
Mugur Isarescu: Avem un singur lucru. Aici se tine balanta de plati a tarii si stim ca in primele sase luni din acest an avem surplus la erori si omisiuni de 700 milioane dolari. 300 le-am identificat. Alte 400 milioane nu stim de unde vin.r
Capital: Si credeti ca acesti bani sunt rezultatul cresterii exportului la frontiera?r
Mugur Isarescu: Noi banuim. Sunt, deocamdata, niste ipoteze.r
Capital: Totusi, va bazati pe ceva. Pe ce?r
Mugur Isarescu: Foarte simplu. Am deschis atatea puncte de frontiera, prin care se face trafic. Si ar mai fi o ipoteza: pot fi si imprumuturi pe termen scurt sau mediu luate de sectorul privat si neraportate. E foarte important de retinut ca un diagnostic prost pus, ca de exemplu agravarea deficitului de cont curent, duce la un tratament defectuos. Haideti sa ne uitam cu atentie la cifrele din balanta de plati, sa vedem daca intr-adevar amploarea deficitului de cont curent este cea care apare. Trebuie sa fim atenti la marimea acestui deficit, dar si la esenta acestui surplus dovedit in balanta de plati la contul de erori si omisiuni. In al doilea rand, apropos de importuri, sa vedem structura lor. Daca importurile au crescut, dar ele sunt generatoare de exporturi, putem sa ne ingrijoram, dar cu o anumita retinere.r
Capital: In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si deci a adoptarii, atunci, a monedei euro, mai are sens sa vorbim despre trecerea la „leul tare”?r
Mugur Isarescu: Noi nu introducem un alt leu. El este. Asa cum s-a intamplat in toate tarile, in paralel va circula o bancnota sau un set de bancnote cu mai putine zerouri.r
Capital: Si retragerea celor cu mai multe zerouri se va face treptat?r
Mugur Isarescu: Bineinteles. In ceea ce privelte perspectiva integrarii, daca aderarea ar fi sigura, candva la orizontul anilor 2004 – 2005, s-ar ridica problema oportunitatii. Dar Romania si-a propus, nu ca ne-a impus cineva, anul 2007. Apare deci un interval de patru ani, intre 2003 si 2007, in care se ridica aceasta problema. r
Capital: Cand vom vedea „leul tare”?r
Mugur Isarescu: Revin cu precizarea ca este o decizie cu mare incarcatura politica. Trebuie discutata in Parlament.r
Capital: Va ganditi sa organizati un referendum?r
Mugur Isarescu: Nu. Nu e nevoie.r
Capital: Va asumati riscul? Daca inflatia se va reinflama? Poate induce o pierdere totala a credibilitatii in programele guvernamentale.r
Mugur Isarescu: Daca inflatia va creste, nu mai intram in Uniunea Europeana nici in 2007, nici in 2015, nu vom mai avea nimic. Vom avea o saracie endemica, tensiuni sociale, multe probleme. Doar faptul ca leul tare este mai putin tare va fi cel mai mic rau. Dar, desigur ca este bine ca aceasta masura sa se ia cand nu exista alte tensiuni in economie. Nimeni nu-si asuma riscul sa faca o asemenea reforma pe un trend ascendent si pe o evolutie nesigura.r
Capital: Cum decurge comunicarea intre banca centrala si bancile comerciale?r
Mugur Isarescu: Am anuntat si anunt si prin intermediul dumneavoastra: il vom permanentiza.r
Capital: Reprezentantii bancilor comerciale sunt inca nemultumiti de colaborarea cu BNR.r
Mugur Isarescu: A fost si o perioada de stres financiar, cand a fost si un fel de impartire a poverii intre noi si ei. Cand si-au exprimat nemultumirea? La rezerva minima obligatorie. Au simtit ca au costuri suplimentare. Ar fi vrut sa aiba costuri mai mici, dar asta ar fi insemnat ca toate aceste costuri sa cada pe banca centrala si pe buget. Eu pot sa dau exemple numeroase, conform carora noi, bugetul, in principal, dar si banca centrala am platit costuri masive pentru intreg efortul de asanare financiara care s-a intamplat in 1999 si 2000. Si ca bancile comerciale au inregistrat profituri frumoase. Vom continua colaborarea, cu dialoguri trimestriale, dar aceeasi problema se va ridica mereu: impartirea costurilor.r
Capital: Va este teama ca reducerea dobanzilor, proces care s-a produs in acest an, ar putea conducere la acumularea de credite neperformante in sistemul bancar?r
Mugur Isarescu: Exista acest risc. De fiecare data cand ne-am vazut cu reprezentantii bancilor comerciale am spus, chiar si la ultima intalnire, ca disponibilitatile bancilor comerciale, ca si surplusul rezultat din reducerea rezervei minime obligatorii, sa nu se indrepte spre actiuni speculative, respectiv pe piata valutara. Asta nu inseamna ca noi ii impingem de la spate sa dea credite imprudente. Bancile trebuie sa-si asume cu responsabilitate, in totalitate, procesul de creditare.tr
r
Mugur Isarescu – intre guvernator si premierr
Capital: Ati fost un an prim-ministru. Acum, vedeti altfel lucrurile din Banca Nationala?r
Mugur Isarescu: Categoric! r
Capital: De fapt, ce v-a determinat sa acceptati functia de prim-ministru?r
Mugur Isarescu: Alaturi de doua-trei argumente care m-au convins sa accept postul de la Palatul Victoria, asupra carora a insistat domnul presedinte Constantinescu, a fost si unul personal. Imi dadeam seama ca politica monetara ajunsese la o limita. Orice as fi facut, orice ar fi facut BNR in 1999, iesea rau.r
Capital: Si ati considerat ca era nevoie de cineva care sa poata lucra pe ambele baricade?r
Mugur Isarescu: Nu neaparat. Reforma fiscala cu care am inceput guvernarea era absolut necesara.r
Capital: Dar era pregatita din toamna anului 1999.r
Mugur Isarescu: Da, dar trebuia pusa in practica. La noi multe lucruri sunt pregatite. Punerea in practica lasa de dorit. Iar principala noastra carenta nu mai este un secret. Avem zece ani sa ne urmarim comportamentul. Este lipsa de perseverenta. r
Capital: L-a schimbat acest gest pe bancherul Isarescu?r
Mugur Isarescu: Nu pot sa spun ca s-ar fi schimbat comportamentul meu de bancher central, nu pot sa spun ca am devenit mai ingaduitor. Dar, probabil, am capatat mai multa intelepciune.r
Capital: Si va ajuta acum, in Banca Nationala?r
Mugur Isarescu: Ma ajuta: in primul rand, stiu mai bine unde trebuie actionat si cu cine trebuie vorbit daca de aici, din Banca Nationala, se vad anumite lucruri care nu merg bine.r
Capital: Va referiti la puterea executiva?r
Mugur Isarescu: Da. r
Capital: Gasiti intelegere?r
Mugur Isarescu: De multe ori intelegerea depinde de maniera in care pui problema.r
Capital: Usa se deschide, dar problema se inchide? r
Mugur Isarescu: E posibil sa nu se inchida. Dar, fara aceasta experienta, nici nu stii la ce usa sa bati. Sau nu stii cum sa ridici problema. Apoi, al doilea lucru care m-a ajutat foarte mult a fost sa vad limitele. Noi, de multe ori, de aici, din Banca Nationala, priveam insuccesele anumitor politici cu o anumita superioritate. Acolo, la Palatul Victoria, mi-am dat seama de limitele sociale, politice. In momentul in care te dai cu capul de niste pietroaie, iti dai seama ca sunt pietroaie grele…grele. De exemplu, eu nu mai pot sa spun, acum, cum spuneam in 1998 sau in 1999, ca daca vrem o inflatie mai scazuta trebuie neaparat sa controlam salariile sau ca singura solutie e sa controlam salariile. Pentru ca stiu cat de greu este acest lucru.r
Capital: Din cauza tensiunilor sociale?r
Mugur Isarescu: Din cauza unui ghem de probleme. Unu: sindicatele sunt foarte bine organizate. De multe ori sunt mai bine organizate decat Guvernul. In al doilea rand, pentru ca in zece ani am creat o legislatie stufoasa, care cu greu poate fi descalcita. In al treilea rand, s-au batatorit niste carari. Eu, avand o radacina mai de la tara, stiu ce inseamna sa ari pe ceva foarte batatorit. Nu numai sa ari, dar sa si cultivi, sa dai cu grebla, sa dai cu ingrasaminte… Asta este. S-au batatorit in zece ani cateva rute extrem de periculoase.r
Capital: Si cum se pot, totusi, ara?r
Mugur Isarescu: Foarte greu. r
Capital: Cine ar trebui sa ia atitudine?r
Mugur Isarescu: Depinde si de Legislativ, depinde si de Executiv, de toate clasele sociale. Dar, revin si spun ca stiu cat de importanta este politica sociala pentru populatie. A spune ca fara salarii sub control nu rezolvam problema inflatiei este acum, in ochii mei, un defetism. Inflatia poate fi atacata si de alti factori: cu o anumita politica monetara si cu o anumita politica bugetara, cu eforturi in domeniul privatizarii, cu ceva de la natura…r
Capital: Totusi, organismele internationale bat in continuare moneda pe grija pe care ar trebui sa o avem in planul politicii salariale.r
Mugur Isarescu: Categoric. Dar vedeti ca nici ei nu sunt flexibili si nici ingaduitori, sunt mai realisti. r
Capital: Totusi, ca premier ati fost adeptul limitarii salariilor. Ordonanta nr. 58 va apartine. Ce-i drept, a fost redactata la cererea Fondului Monetar International.r
Mugur Isarescu: Da. Era necesara, nu numai pentru ca o cerea FMI. Si eu continuu sa spun ca a fost buna. Faptul ca nu a fost prelungita in ianuarie a fost o eroare. Am discutat acest lucru cu premierul si cu ministrul de finante. Au fost supusi si ei unor presiuni.r