Negocierile cu oficialii ruşi pe tema tezaurului de 100 de tone de aur pe care ţara noastră trebuie să îl recupereze de la ruşi sunt în aer. oficialii dela Moscova amână orice discuţie cu cei ai Băncii Naţionale a României.
Potrivit unor surse, ruşii au încercat să invoce tot felul de motive pentru care să se amâne o discuţie concretă pe subiect. De asemenea, nu există nicio susţinere din partea UE pentru ca negocierile să fie mai dure, din partea ţării noastre. Acum ruşii trag de timp fără nicio reţinere.
"Strategia BNR este de a întreţine în conştiinţa românilor că avem o creanţă de 100 de tone de aur de recuperat de la ruşi", a declarat pentru Capital Adrian Vasilescu, consiilerul guvernatorului BNR.
Momentul Tismana, când România a reuşit să salveze tezaurul, ar putea să ne lecuiască de delăsare, iar prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puţin pusă sub semnul întrebării, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, cu ocazia deschiderii oficiale a Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana.
”Inaugurarea acestui muzeu special de la Mănăstirea Tismana, care se adaugă patrimoniului Băncii Naţionale, este un eveniment menit să construiască un moment important din istoria neamului românesc. Totul a însemnat salvarea a 190,3 tone de aur românesc şi, totodată, a 2,7 tone de aur polonez, rămase în ţară şi încredinţate aproape fără niciun document, pe încredere, Băncii Naţionale a României. Despre importanţa acestui muzeu am mai vorbit acum câţiva ani, în 2013, pe 22 august. De atunci şi până astăzi, cercetătorii noştri de la Banca Naţională şi-au continuat căutările, au studiat documente din arhiva BNR şi suntem azi în măsură să vă prezentăm date noi, care ne ajută să reconstituim un traseu credibil al evenimentelor (…)”, a spus Isărescu.
Potrivit oficialului, momentul Tismana ar putea ”să ne lecuiască de delăsare”, o lecţie conjugată din care se poate trage o concluzie simplă: ”uite că se poate şi în momente dificile”.
”Se poate cu instituţii puternice şi credibile, care pot să conlucreze. Prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puţin pusă sub semnul întrebării. Cred că efortul pentru a deschide acest muzeu îşi va arăta toate meritele”, a punctat Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, în decursul ultimilor 50 de ani nu s-a vorbit aproape deloc despre evenimentele din perioada 1944 – 1947, iar la ora actuală munca cercetătorilor continuă. ”Operaţiunea (de ascundere a aurului – n. r.) a fost strict secretă, iar reconstituirea nu a fost uşoară. După mai bine de 50 de ani, când aproape că nu s-a vorbit mai deloc despre evenimentele de atunci, dintre 1944 – 1947, de la Tismana, putem spune că azi avem o datorie de onoare. Cercetarea subiectului nu este încheiată, iar munca în arhiva şi în afara arhivelor BNR va continua şi materialul documentar va fi îmbunătăţit. Noi dispunem acum de un material documentar”, a mai spus oficialul.
Guvernatorul BNR a susţinut, de asemenea, că atitudinea românilor de a salva aurul a făcut ca tezaurul să nu devină pradă de război pentru ruşi.
”Operaţiunea secretă Neptun s-a încheiat cu succes, a revenit la Bucureşti, dar, din păcate, a rămas acolo doar câţiva ani. Dacă armata sovietică, intrând în Bucureşti pe 23 august, captura aurul, până la încheierea armistiţiului din 1944 putea fi considerat pradă de război. De ce nu au forţat ruşii lucrurile atunci? Un prim răspuns ar fi acela că gestul românilor de a pune la adăpost aurul a dat dovadă că aveau capacitatea de a riposta. Un alt răspuns ar fi legat de comportamentul lui Stalin care considera ţările din estul Europei va fiind aliate. Inaugurând Muzeul Tezaurului de la Tismana, oferim generaţiilor viitoare o pagină de istorie a unei operaţiuni riscante”, a menţionat oficialul BNR.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, alături de Mitropolitul Olteniei, Irineu, a participat, marţi, la inaugurarea Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, o investiţie de aproape două milioane de lei, demarată cu mai bine de trei ani în urmă. Lucrările propriu-zise au început în luna octombrie a anului 2013, însă au fost întârziate cu doi ani din cauza problemelor cauzate de infiltraţiile cu apă, provenite de la pârâul care curgea la intrarea în mănăstirea Tismana. Ca atare, ulterior, s-a luat decizia de a devia cursul apei, iar lucrările derulate în acest sens au fost destul de complicate. (Sursa: Agerpres)