Poziţia prudenţială şi financiară a sectorului bancar românesc este adecvată, dar riscurile sunt în creştere atât la nivel local, cât şi internaţional, a afirmat joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „Investiţii în vremuri dificile: cum pot prospera firmele româneşti în noul context?”.
Sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi
„Poziţia prudenţială şi financiară a sectorului bancar românesc – principala sursă de finanţare a economiei – este adecvată. Cu toate acestea, riscurile sunt în creştere atât la nivel local, cât şi internaţional. Rata capitalului total a rămas adecvată, peste media UE, dar rezerva de capital s-a redus o dată cu valoarea de piaţă, din cauza creşterii rapide a ratei dobânzii. Calitatea activelor a continuat să se îmbunătăţească, rata creditelor neperformante scăzând la niveluri europene şi acoperirea creditelor neperformante de către provizioane menţinându-se la niveluri semnificativ mai mari decât media europeană; profitabilitatea a crescut.
Cu toate acestea, sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi: aşteptările cu privire la un risc mai mare de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat pe fondul înrăutăţirii condiţiilor macroeconomice, incertitudinea cu privire la evoluţiile viitoare şi creşterea serviciului datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor, legătura strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental şi polarizarea instituţiilor de credit în funcţie de dimensiune”, a afirmat Mugur Isărescu.
Conform guvernatorului BNR, încetinirea creditării, care a început în al doilea semestru al anului 2022, s-a datorat şi creşterii costurilor de finanţare pe fondul înăspririi atât a politicii monetare, cât şi a standardelor de credit. În al doilea trimestru al anului 2022, băncile au înăsprit standardele de creditare pentru împrumuturile acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor şi era de aşteptat să continue să facă acest lucru în trimestrul al treilea din 2022. Criza energetică prelungită, tensiunile geopolitice accentuate şi incertitudinea crescândă despre perspectivele economice au determinat băncile să reevalueze nivelul de risc.
BNR îşi propune să ancoreze aşteptările inflaţioniste pe termen mediu
De asemenea, Isărescu a arătat că, în ceea ce priveşte provocările ridicate de schimbările climatice şi eficienţa energetică, din mai 2022, BNR a început să colecteze informaţii despre împrumuturile verzi de la bănci. Datele arată că, în perioada mai – septembrie 2022, companiile au contractat împrumuturi verzi în valoare totală de 976 milioane lei (0,56% din portofoliul de credite corporative). Compoziţia acestor împrumuturi verzi a fost dominată de creditul pentru clădiri verzi (42%), urmat de creditele pentru energie electrică şi sisteme de încălzire şi răcire (24%) şi cele pentru eficienţă energetică (13%).
Isărescu a declarat că anul trecut, creşterea anuală a PIB-ului real este estimată să ajungă la circa 5%, mai mică decât cea înregistrată în 2021. Pentru anul trecut, creşterea a fost determinată de avansul substanţial din prima parte a anului. În 2023, se preconizează că activitatea economică internă va pierde un avânt semnificativ, din cauza anumitor influenţe negative substanţiale. O contribuţie favorabilă la creşterea economică va veni, în special pe termen mediu, din fondurile europene, inclusiv din programul Next Generation EU.
De asemenea, guvernatorul BNR a făcut referire la responsabilităţile Băncii Naţionale a României, precizând că instituţia îşi propune să ancoreze aşteptările inflaţioniste pe termen mediu, să readucă rata anuală a inflaţiei la ţintă, într-o manieră care să conducă la realizarea unei creşteri economice durabile. Se estimează că rata anuală a inflaţiei IPC va urma o traiectorie descendentă treptat, dar va rămâne uşor peste banda de variaţie a ţintei şi anul viitor.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) a prezentat, joi, 16 martie, rezultatele Sondajului său anual de investiţii în România, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Banca Naţională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieşit din pandemie într-o formă relativ bună şi au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a inclus peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană şi 800 de firme din SUA.
