”Sincer, înţeleg că publicul larg nu este familiarizat cu concepte precum 'supraîncălzirea economiei' sau 'deviaţia pozitivă a PIB', dar cred că o creştere anuală a vânzărilor de retail de 20% şi un plus de 10% la salarii sunt mai mult decât elocvente. Totuşi, cu toate aceste semne evidente, chiar şi pentru non-economişti, că economia creşte rapid, noi suntem criticaţi că nu luptăm cu deflaţia. Experienţa recentă ne-a arătat că, în ciuda numeroaselor informaţii furnizate printr-un spectru larg de vehicule de comunicare, mesajele noastre nu ajung decât în mică măsură la publicul larg”, a explicat guvernatorul BNR într-o prezentare susţinută cu ocazia reuniunii anuale a Constituentei FMI – Banca Mondială, citat de Agerpres. De aceea, a continuat oficialul, ”trebuie să ne străduim să renunţăm la jargonul profesional, astfel încât să explicăm publicului într-un limbaj cât mai accesibil raţiunile din spatele deciziilor de politică monetară”.

Şeful BNR a punctat, din nou, faptul că dincolo de '”furtuna perfectă” indicată de şocurile deflaţioniste (preţurile scăzute pentru energie, alimente şi metale, reducerile succesive de TVA), se ivesc presiunile inflaţioniste pe partea de cerere, având în vedere că economia este pe punctul de a creşte peste potenţial, presiunea pe costul orar cu forţa de muncă este tot mai mare, iar politica fiscală ia o puternică turnură expansionistă.

”De aceea, în timp ce perspectivele pe termen mediu par a indica necesitatea întăririi politicii monetare, contextul pe termen scurt, caracterizat de inflaţie negativă, ne îngreunează comunicarea cu publicul. În acest condiţii noi trebuie să luptăm cu ideea că banca centrală ar trebui să reducă dobânda de politică monetară ca răspuns la tăierile succesive de TVA. Se dovedeşte mai greu decât am crezut să convingem opinia publică de faptul că actualele cifre referitoare la inflaţie sunt temporare şi nu reflectă nici amânarea consumului, nici încetinirea creşterilor salariale. Niciunul din aceste ingrediente, care ameninţă cu capcana deflaţiei, nu este prezent”, a explicat Mugur Isărescu, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, în teorie, încetinirea creşterilor salariale este asociată cu expectaţii inflaţioniste negative, însă acestea rămân ancorate la ţinta de inflaţie, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Şeful BNR a menţionat faptul că, în prezent, inflaţia anuală din România, de minus 3,25%, este cea mai scăzută din Uniunea Europeană. Însă, dacă se exclud efectele de runda întâi ale reducerilor de TVA din 2015 şi 2016, inflaţia anuală s-ar plasa în jur de 1%. ”În consecinţă, inflaţia negativă cu care avem de-a face în prezent nu este generată de o lipsă persistentă a cererii. Este doar o situaţie tranzitorie, indusă de reducerile de taxe menţionate”, a mai spus guvernatorul BNR.