Reducerea drastică a deficitului bugetar este principala problemă a anului 2009, identificată de ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. Obiectivul este greu de realizat dacă vor fi aplicate promisiunile electorale, iar soluţiile sunt insuficiente. Noul ministru al finanţelor, Gheorghe Pogea, şi-a stabilit o ţintă de deficit bugetar ambiţioasă, de 1,7% din PIB, pentru 2009, mult mai redusă decåt cea anunţată iniţial în programul de guvernare, de 2,5% din PIB. Cheia pentru a
Reducerea drastică a deficitului bugetar este principala problemă a anului 2009, identificată de ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. Obiectivul este greu de realizat dacă vor fi aplicate promisiunile electorale, iar soluţiile sunt insuficiente.
Noul ministru al finanţelor, Gheorghe Pogea, şi-a stabilit o ţintă de deficit bugetar ambiţioasă, de 1,7% din PIB, pentru 2009, mult mai redusă decåt cea anunţată iniţial în programul de guvernare, de 2,5% din PIB. Cheia pentru atingerea acestui obiectiv a fost deja găsită de ministru: „este nevoie de voinţă politică“. Soluţiile de diminuare a deficitului sunt însă puţine, deocamdată, şi nu există un plan detaliat. Cheltuielile de personal, cu bunurile şi serviciile ar urma să scadă cu 15%-20%, iar cåteva impozite vor fi majorate: în special cele locale pentru autoturisme, clădiri şi ambarcaţiuni şi tranzacţiile imobiliare în scop comercial.
„În 2008, au fost bugetate în plus 100 de mii de posturi care nu au fost niciodată ocupate. De ce s-au prezervat banii pentru atåtea posturi? Ca să raportăm economii la sfårşitul anului? În timp ce alte cheltuieli, cofinanţarea de exemplu, au fost neglijate. Trebuie să eliminăm de la bugetare aceste posturi. Va trebui să luăm măsuri drastice pentru ajustarea deficitului“, a declarat Pogea în cadrul audierilor din Parlament.
Analiştii economici consideră că măsurile creionate în programul de guvernare sunt neconvingătoare, iar angajamentele privind cheltuielile sociale sunt o povară pentru buget.
„Deficitul bugetar va avea nevoie de ajustări majore pentru a se asigura stabilitatea financiară a ţării. Din păcate, nu sunt precizate acţiunile concrete care ar trebui întreprinse în vederea reducerii costurilor sau a îmbunătăţirii veniturilor bugetare“, apreciază Rozalia Pal, Head of Macroeconomic Research, Unicredit Ţiriac Bank.
Deficitul, greu de finanţat
Intenţiile ministrului Pogea privind scăderea deficitului bugetar, a deficitului de cont curent, stimularea economiei şi menţinerea atractivităţii investiţionale a Romåniei contravin politicilor sociale generoase asumate prin programul de guvernare. Acesta prevede mărirea salariului minim şi a celui mediu, plata unei pensii sociale minime de 350 de lei, stabilirea punctului de pensie la 45% din salariului mediu brut, alocaţii de 200 de lei şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici. Promisiunile implică finanţări mai mari decåt în 2008. O primă sursă, indicată în programul de guvernare, este diminuarea cheltuielilor curente de administrare şi orientarea fondurilor rezultate către investiţii şi protecţie socială. Propunerea nu coincide însă cu intenţia ministrului de a tăia aceste cheltuieli în scopul micşorării deficitului.
„Cheltuielile sociale extrem de ambiţioase şi măsurile anticriză vor pune presiuni mari pe cheltuielile bugetare. Doar dacă luăm în considerare majorarea planificată a pensiilor în 2009, cu 29% faţă de anul precedent, aceasta ar însemna cheltuieli suplimentare de circa zece miliarde de lei (1,8% din PIB). În plus, creşterea salariilor profesorilor cu 50%, iniţiată de social-democraţii care formează noul guvern şi aprobate de preşedintele ţării, vor conduce la o mărire a cheltuielilor cu circa 0,7% din PIB“, arată Rozalia Pal.
În ceea ce priveşte majorarea salariilor în educaţie şi a punctului de pensie, ministrul Pogea a evitat să se pronunţe tranşant. Chiar şi premierul Emil Boc a renunţat la vehemenţa din campanie şi a spus că, înainte de a fi luată o decizie, vor fi analizate veniturile bugetare. De altfel, promisiunile privind ajutoarele şi alte forme de sprijin au fost atenuate în varianta finală a programului de guvernare, iar ministrul nu exclude alte modificări în funcţie de evoluţia economiei.
Gradul de colectare a veniturilor statului a devenit un subiect de îngrijorare pentru miniştri, dar abia după investirea guvernului. Din calculele ministrului de finanţe, deficitul va depăşi 4% din PIB în 2008, iar finanţarea acestuia va fi dificilă.
„Problema principală nu este legată de mărimea deficitului, ci de finanţarea lui. Nu ne permitem acum să angajăm cheltuieli mari din cauza finanţării. Romånia trebuie să reaşeze echilibrele, în prima parte a lui 2009. În 2008, au fost supraestimate veniturile la 36,5% din PIB, iar gradul de realizare va fi de 31,5-32%“, a estimat Pogea. Problema scăderii încasărilor bugetare în ultimele două luni ale anului a fost recunoscută şi de fostul ministru al finanţelor, Varujan Vosganian, care a pasat în sarcina următorului ministru problema mărimii deficitului bugetar la final de an.
După ce a arătat că finanţarea deficitului bugetar va fi problematică, Gheorghe Pogea nu a dat soluţii clare. Deocamdată, el şi-a propus să discute cu omologii săi europeni din ECOFIN, cu Banca Naţională şi partenerii sociali pentru a găsi soluţii. „Vom evalua toate posibilităţile care există. Nu trebuie deocamdată să apelăm la alţii (Fondul Monetar Internaţional n.r.) pentru că avem instrumente la îndemånă, cum ar fi reducerea cheltuielilor“, a spus Pogea.
Pogea: Economia e un hobby
Declaraţiile proaspătului ministru arată că acesta are mai multe „dileme“ decåt soluţii privind mersul economiei şi gestionarea finanţelor publice.
„Mi-am pus cåteva dileme. Poate ar trebui să mărim cheltuielile pentru relansarea creşterii economice, dar din lipsa finanţării ele trebuie ajustate în funcţie de aceasta. Cheltuielile publice mai mari – fie şi pentru infrastructură, cu deficitul pe care îl implică, pentru că sunt costuri greu de finanţat – sau limitarea cheltuielilor?“, s-a întrebat ministrul în faţa comisiilor parlamentare. „Veniturile sunt doar potenţiale şi au o dinamică negativă. Singura soluţie este limitarea cheltuielilor de personal, cu bunurile şi serviciile“, a punctat Pogea.
Biografia ministrului nu se înscrie în profilul pe care l-au avut pånă acum cei care au ocupat postul de la Finanţe. Pogea este inginer de profesie şi, după cum a spus, economia reprezintă pentru el „a doua pasiune, un hobby“. În discursul din Parlament, ministrul a încercat să îndepărteze eventualele reţineri ale mediului de afaceri în privinţa expertizei sale. „Realizez marea responsabilitate, cu atåt mai mult cu cåt perioada nu este simplă. În ceea ce priveşte competenţele profesionale, întrebarea este dacă poate un inginer să conducă un minister al finanţelor. Ministerul Finanţelor a fost condus de economişti după 1989 şi poate mai mult ca oricånd este nevoie de un inginer pentru că inginerii sunt oameni cu o minte structurată, gåndesc mult pånă să ia o decizie“, a explicat Pogea.
Deciziile Guvernului în privinţa politicii bugetare şi a celei sociale vor fi clare odată cu formularea proiectului de buget pentru 2009 care ar urma să fie gata pånă la sfårşitul lunii ianuarie.
«Ministerul Finanţelor a fost condus de economişti după 1989 şi poate mai mult ca oricånd este nevoie de un inginer, pentru că inginerii sunt oameni cu o minte structurată.»
Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor
Promisiuni / Planurile guvernului
• deficit bugetar de 1,7% din PIB
• asigurarea echilibrului macroeconomic
• restructurarea cheltuielilor publice
• diminuarea cheltuielilor curente de administrare cu 15-20% şi reorientarea fondurilor obţinute către investiţii şi protecţie socială
• absorbţia fondurilor europene ca sursă de finanţare a creşterii economice
• stimularea economisirii
• menţinerea atractivităţii investiţionale
• folosirea maximală a ajutoarelor de stat
• buget multianual, cu un cadru de cheltuieli pe termen mediu
• reducerea subvenţiilor pentru companiile de stat
• alocarea resurselor de finanţare pe programe
• realizarea unor studii de impact pentru orice normă de reglementare în domeniul fiscal-bugetar.
Politica fiscală
• menţinerea cotei de impozit pe profit şi pe venit la 16%
• acordarea de deduceri şi compensaţii la calculul impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri mici
• simplificarea sistemului de taxe parafiscale
• introducerea de cote reduse de TVA pentru anumite bunuri şi servicii
• majorarea impozitelor locale pentru autoturisme, clădiri şi ambarcaţiuni
• impozit suplimentar pe cåştigul care nu este meritul specific al agentului economic, ci este rezultatul unor factori conjuncturali
• impozit unitar pe tranzacţiile bursiere
• egalizarea bazei impozabile pentru contribuţii sociale cu cea utilizată la calculul impozitului pe venit
• impozitarea cu 16% a tranzacţiilor imobiliare realizate în scop comercial.
Politica socială
• salariul minim brut va reprezenta jumătate din salariul mediu brut pånă în 2012
• salariul mediu brut va creşte cu 55% pånă în 2012
• punctul de pensie va reprezenta 45% din salariul mediu brut
• legea salarizării unice pentru funcţionarii publici şi personalul contractual
• pensie socială minimă de 350 de lei
• alocaţia pentru copii va ajunge la 200 de lei pånă în 2012
• eliminarea inechităţii privind pensiile pentru persoanele încadrate în grupele I şi II de muncă
• stimularea economisirii pentru pensiile facultative administrate privat
• asigurarea sustenabilităţii sistemului public de asigurări sociale
• raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţă socială acordată familiilor şi persoanelor fizice.
