Migratia fortei de munca a generat diferente mari de opinii printre politicieni, oameni de afaceri si directorii de companii multinationale. Unii dintre acestia au sustinut faptul ca, in viitor, joburile din domeniul serviciilor se vor muta din tarile dezvoltate spre cele slab dezvoltate, unde forta de munca este mult mai ieftina. Altii spun ca maririle de salarii in orase ca Bangalore (India) si Praga indica faptul ca oferta de “talente importate” (imigrantii) este tot mai mica.
Intr-o arie mai larga, aceste neintelegeri reflecta o confuzie legata de piata de munca globala. Pe masura ce evolutia tehnologica face posibila integrarea pietei de capital globala intr-una unitara pentru economii si investitii, comunicarea digitala da nastere a ceea ce este, in fapt, o piata globala unica pentru acele locuri de munca care acum, multumita IT-ului, pot fi indeplinite de la distanta.
Natura acestei apropiate integrari a pietei de munca globale are implicatii strategice si tactice pentru companii si tari.
Oferirea de joburi in companiile multinationale tinerilor din afara granitelor va creste simtitor rata salariilor pentru unele profesii in tarile cu forta de munca ieftina. Oferta de “talente importate” potrivita pentru companiile multinationale depaseste cererea din opt domenii de activitate: auto, servicii financiare, sanatate si asigurari, IT, servicii legate de software, farmacii si vanzari cu amanuntul. Aceste sectoare asigura 23% din locurile de munca in tarile dezvoltate.
Directorii de resurse umane considera insa ca numarul de licentiati calificati si disponibili pentru a lucra in astfel de companii este mic. In statele cu forta de munca ieftina, printre care se afla si Romania, exista peste 33 de milioane de absolventi de facultate. Din acestia, doar 13% sunt acceptati sa lucreze in companii multinationale. Incapacitatea de a vorbi o limba straina, politica universitatilor de a pune accent pe teorie si mai putin pe practica, lipsa flexibilitatii si a spiritului de echipa se numara printre cauzele pentru care companiile evita aceste angajari. De altfel, proportia candidatilor considerati “potriviti” variaza in functie de profesie si de tara. Daca 50% din inginerii din Ungaria si Polonia pot lucra in aceste companii, doar 10%, respectiv 25%, din acestia pot lucra in China si India.
Numarul tinerilor “calificati” este in crestere
In general, directorii de resurse umane din multinationale prefera licentiatii din Europa Centrala. Sondajele arata insa ca numarul absolventilor din tarile in curs de dezvoltare apti pentru a lucra in companii este in crestere cu 5,5%, fata de 1% in tarile dezvoltate. Un exemplu este Polonia, unde proportia absolventilor de facultate acceptati de companii a crescut de la 16% la 36%. Ba mai mult, se estimeaza ca pana in 2008 numarul profesionistilor din finante si contabilitate din tarile in curs de dezvoltare va depasi numarul acestora din statele dezvoltate.
Pe langa pregatirea profesionala, regulamentul fiecarei tari privind angajarile este un factor important in procesul de angajare. In 2003, opt dintre tarile bogate – Australia, Belgia, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia si China – au introdus un regulament de angajare mai flexibil. Germania a facilitat angajarea muncitorilor sezonieri in companiile mici, iar Italia a privatizat serviciile de recrutare si a introdus un nou sistem de diviziune a muncii – doi muncitori pot ocupa aceeasi pozitie in companie. Toate aceste reforme au avut un scop comun: crearea de locuri de munca.
De cealalta parte, trei tari in curs de dezvoltare – Albania, Egipt si Romania – au trecut la un regulament mai restrictiv. In Romania, recompensele pentru orele de munca in plus au crescut cu 25%, iar contractele la termen sunt acum posibile numai pentru nevoi exceptionale. Dar aceste schimbari s-au dovedit de scurta durata. Reforme similare privind restrictiile, introduse in Slovacia in 2001, au fost revizuite doi ani mai tarziu.
Numar mic de tineri calificati si disponibili (mil. absolventi)
(1) Argentina, Brazilia, Chile, China, Columbia, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Letonia, Malaiezia, Mexic, Filipine, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud,Thailanda, Turcia, Ucraina, Venezuela, Vietnam;
2) Profesiile includ ingineri, specialisti in finante si contabilitate, generalisti, cercetatori si analisti cu experienta
Directorii de resurse umane din companiile multinationale cu sedii in tari cu forta de munca ieftina afirma ca doar 13% din absolventii de facultate sunt potriviti pentru a munci in cadrul companiilor.
Din 33 de milioane de potentiali tineri profesionisti din aceste tari, doar 3,9 milioane – 12% – sunt in egala masura potriviti si disponibili pentru a fi angajati in companiile multinationale.
In unele profesii, cum ar fi cea de inginer, contabil sau analist, acest numar reprezinta peste 75% din tinerii calificati. La celalalt capat se afla tarile dezvoltate, unde 8,8 milioane de tineri intrunesc ambele conditii.
Multinationalele au primit note mari pentru locatiile alese
(1) puncte acordate de companiile americane
(2) pe o scala de la 1 la 5: 1 – cea mai atractiva, 2- cea mai putin atractiva.
Obiectivele avute in vedere de companiile multinationale pentru a se dezvolta constau in costurile
si beneficiile stabilite pentru aceeasi locatie – o caracteristica a pietei de munca globale care creeaza o forta utila pentru a acoperi cererile de munca si de a reduce presiunea asupra salariilor.
In China, India si Filipine – tari spre care s-au indreptat cel mai des companiile multinationale – sunt cele mai scazute salarii. Ele reprezinta de altfel o alegere perfecta pentru companiile care acorda cea mai mare importanta acestor costuri. Nici Romania nu lipseste de pe lista marilor companii, ca o locatie potrivita datorita fortei de munca ieftine.
Companiile prefera economistii
Sursa: McKinsey Quarterly
Tarile cu dificultati In
angajarea personalului
Dificultati mici | Dificultati mari |
Israel | Romania |
Slovacia | Insulel Mauritius |
Australia | Rep. Africa Centrala |
Danemarca | Rwanda |
Arabia Saudita | Togo |
Botswana | Rep. Congo |
Rusia | Maroc |
SUA | Chad |
Namibia | Niger |
Sursa: doing business, 2005
State cu regulamente rigide de angajare
Rigiditate mica | Index | Rigiditate mare | Index |
Hong Kong | 0 | Angola | 75 |
Singapore | 0 | Sierra Leone | 76 |
Malaiezia | 3 | Africa Centrala | 76 |
Canada | 4 | Rep. Congo | 86 |
Slovacia | 10 | Niger | 90 |
(Index de la 0 la 100)
Sursa: doing business, 2005