tara, din care numai in Bucuresti vor fi cel putin cinci. Noul concept de cinema va duce insa si la o crestere a pretului biletelor, situat in prezent la un nivel mediu de 1,3 euro, printre cele mai scazute din Europa. Spre comparatie, in Germania intrarea la film costa aproape sase euro, in Elvetia depaseste noua euro, iar in tarile vecine Romaniei pretul mediu se situeaza in jurul a trei euro. Intrebarea este ce se va intampla cu cinematografele „clasice”, care, in marea lor majoritate, nu pot concura cu multiplexurile din punctul de vedere al confortului si al infrastructurii adiacente (cum ar fi, de exemplu, parcarile). Mihai Tintea, directorul general al regiei Romania Film, spune insa ca diferentierea se va face la nivelul ofertei de film. „Cinematografele traditionale au renascut si in tarile occidentale si se adreseaza publicului traditionalist. In Bucuresti, de exemplu, cinematograful Europa proiecteaza filme europene sau premiate. La fel, cinematografele Arta din Cluj-Napoca si Modern din Craiova”, explica Tintea. „Incercam sa oferim o alternativa la mall si din punct de vedere al filmelor. Publicul trebuie convins ca un astfel de cinematograf are ceva in plus care sa justifice efortul de a-si parca masina mai departe de sala decat daca s-ar duce la mall”, continua reprezentantul Romania Film. Fara indoiala, o sala medie din portofoliul regiei (exceptie facand cinematografe precum Scala, Patria sau Corso) nu poate rivaliza cu spatiile dintr-un multiplex, unde numai un scaun costa peste 400 de euro, iar un fotoliu din piele, reglabil, intr-o sala pentru VIP-uri ajunge la 1.600 de euro! In aceste conditii, solutia pentru Romania Film ar fi, dupa cum spune directorul regiei, asocierea cu un investitor cu forta financiara care sa aduca salile detinute de stat la standardele actuale. Insa pentru aceasta ar fi nevoie ca statutul sau juridic sa fie schimbat din regie (care indeparteaza investitorii) in societate pe actiuni. In orase precum Oradea, Brasov si Constanta multiplexurile detin suprematia dupa ce vechile sali de stat au fost inchise pentru modernizare. Pentru a rezista expansiunii multiplexurilor, Romania Film se gandeste sa puna accent pe investitiile in salile situate in orase care nu se afla pe harta de dezvoltare a complexurilor multiecrane. Insa profitabilitatea unui cinematograf nu este strict legata de banii dati pentru vizionarea in sine a filmului. O parte insemnata a incasarilor provine din vanzarea de popcorn si racoritoare, dar si din reclama difuzata inainte de film. Ion Ionescu, fondatorul retelei Glendale (care include multiplexurile din Jollie Ville si Tomis Mall) spune ca, in tarile occidentale, biletele aduc cel mult 30% din veniturile anuale, in vreme ce „gustarile” servite in incinta cinematografului contribuie cu 42%, restul revenind publicitatii. La noi insa, explica el, raportul este invers: 40% din venituri provin din vanzarile de bilete, iar 30-35% de popcorn si racoritoare. Din aceste motive, la care se adauga pretul mic al biletului de intrare, investitiile intr-un cinematograf sunt amortizate dupa aproximativ trei ani, dar, spune Ion Ionescu, „cum piata este imprevizibila, lucrurile se pot schimba”.Indiscutabil, succesul multiplexurilor este consecinta unui nou stil de viata si se potriveste cu preferinta consumatorilor de a gasi laolalta cat mai multe alternative comerciale si de petrecere a timpului liber, de la magazine de imbracaminte, la supermarketuri, restaurante sau servicii financiare.
INCASARILE CINEMATOGRAFELOR DIN ROMaNIA
In Romania, numarul cinematografelor s-a redus de la 311 in 1999, la 191 in 2003. Totusi, biletele vandute nu au inregistrat mari fluctuatii (4,2 milioane in 1999, 4,5 milioane in 2003), datorita intrarii pe piata a complexurilor cinema. In decembrie 2003, potrivit statisticilor CNC, existau 213 ecrane si un numar total de 86.889 de locuri.
