Pandemia de COVID-19 a forţat mulţi angajaţi să muncească de acasă, iar un studiu recent a încercat să afle care sunt diferenţele dintre munca la birou şi cea de acasă din punctul de vedere al acestora.
Studiul desfășurat în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2020 de agenția de cercetare de piață Wisemetry Research a avut ca scop informarea publicului cu privire la provocările apărute în contextul restricțiilor de mobilitate impuse ca măsură de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2. Studiul a abordat subiecte precum organizarea telemuncii, îngrijirea și educația copiilor și dezechilibrul de gen în munca domestică, mecanisme adoptate de oameni pentru a face față izolării, obiceiuri pe care oamenii doresc să le adopte sau păstreze în următoarele 12 luni.
Studiul se adresează de asemenea companiilor care își doresc să asigure un mediu de lucru sănătos pentru angajați și să susțină bunăstarea acestora pe plan psihologic, precum și dezvoltarea unui sistem eficient de gestionare a telemuncii care să promoveze un echilibru între muncă și viața privată.
Wisemetry Research, agenție de cercetare de piață din România, anunță a doua serie de rezultate dintr-un studiu desfășurat în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2020, ce a avut ca scop evaluarea modului în care oamenii au gestionat provocările apărute în contextul închiderii școlilor și reluării telemuncii, sau munca în regim mixt – și de acasă și de la birou/ loc de muncă.
Oamenii muncesc mai mult atunci când lucrează de acasă
37% dintre respondenții care au experimentat și munca de la birou și munca de la domiciliu/ regimul telemuncă spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, atunci când muncesc de acasă. 35% spun că nu au observat un tipar sau lucrează la fel de mult în ambele situații, iar cei mai puțini, 28%, sunt de părere că muncesc mai mult de la birou.
Principalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt:
- Apar spontan mai multe activități ce trebuie rezolvate – 47%;
- Vor să demonstreze că pot lucra eficient, sau chiar mai eficient, și de acasă – 42%;
- Preferă să nu se întrerupă din ritmul de muncă/ concentrare – 38%
- Întreruperi datorate membrilor familiei sau activităților casnice – 30%
Interesant este că în comparație cu bărbații, femeile se regăsesc în mai mare măsură în situația de a munci mai mult atunci când lucrează în regim telemuncă. Mai mult de atât, în rândul celor care se întrerup de la sarcinile de lucru pentru a se ocupa de activități domestice 78% sunt femei și doar 22% sunt bărbați.
Întreruperile din timpul zilei pot impacta în mod real timpul alocat lucrului, prin fragmentarea fluxului de concentrare, sau pot genera percepția că s-a muncit mai mult prin prisma faptului că duc la epuizare mentală și la un efort sporit/ ritm alert de activitate pe parcursul zilei.
În comparație cu munca de la birou, telemunca încurajează gândirea creativă, dar pentru unii angajați poate întreține stări de anxietate și poate îngreuna comunicarea între colegi.
Peste o treime dintre respondenți consideră că sunt mai creativi atunci când muncesc de acasă, în timp ce un sfert apreciază că munca de la birou îi ajută să fie mai creativi. În plus, munca de acasă pare să încurajeze și adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, precum luarea mesei de prânz și desfășurarea activităților fizice/ sportive.
Pe de altă parte, 31% dintre angajați consideră că au stări de anxietate mai frecvente atunci când lucrează de acasă, comparativ cu 25% care se simt mai anxioși atunci când muncesc de la birou.
Majoritatea sunt de părere că munca de la birou facilitează comunicarea între colegi: peste 50% dintre respondenți comunică mai bine cu echipa atunci când lucrează de la birou, în timp ce mai mult de o treime consideră că pierd controlul asupra a ceea ce fac ceilalți din echipă atunci când lucrează de acasă.
Telemunca are plusuri și minusuri: poate spori nivelul de satisfacție față de muncă, dar în același timp oamenii se pot confrunta cu sentimente de alienare în lipsa interacțiunii fizice cu ceilalți și dificultăți în separarea vieții personale de cea profesională
În primul rând trebuie menționat că telemunca este o opțiune mai degrabă pentru anumite categorii de angajați, vorbim despre acei muncitori denumiți white-collars (gulere albe).
“Printre avantajele telemuncii putem enumera și flexibilitatea, oamenii își pot ajusta programul de lucru la propriile lor nevoi și responsabilități/ circumstanțe personale, iar o astfel de personalizare poate spori satisfacția resimțită față de muncă. Teoria schimbului social spune că un angajat mai satisfăcut de locul său de muncă va lucra mai eficient și va depune voluntar mai mult efort pentru a-și demonstra utilitatea.
Faptul că 42% se străduiesc să demonstreze că lucrează eficient și de acasă este un indiciu că oamenii vor să beneficieze în continuare de această flexibilitate – regim mixt de lucru, însă suplimentarea timpului alocat muncii este un semnal de alarmă pentru departamentele de HR, care ar trebui să monitorizeze atent bunăstarea angajaților în această perioadă și să organizeze sesiuni online de team building pentru a menține coeziunea echipei.
Nu trebuie pierdut din vedere nici contextul atipic care a determinat migrația spre telemuncă; proporția respondenților care au declarat că au lucrat mai mult în ultima perioadă din teamă că își pot pierde locul de muncă a fost mai mică decât a celor care s-au aflat în alte situații – 8%, dar nu este de neglijat. În plus, este evident din date că munca domestică revine disproporționat femeilor, care se găsesc în situația de a depune eforturi mari pentru a găsi un echilibru între sarcinile de la locul de muncă și cele de familie” a spus Tania Chilin, sociolog și consultant la Wisemetry Research.
Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1000 respondenți. Dintre aceștia, 592 sunt activi în câmpul muncii și au experimentat și munca de la birou, și telemunca/ lucrul de la domiciliu. Eșantionul este reprezentativ pentru populația utilizatoare de internet din punct de vedere al distribuției pe sexe, grupe de vârstă și regiuni geografice, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3.1%. Pe langă informații despre tiparele de lucru în regim telemuncă versus munca de la birou/ sediu, studiul mai cuprinde și date despre:
- Gestionarea școlii online și provocările de care s-au lovit părinții în îngrijirea și supravegherea copiilor;
- Consum viitor – în ce își doresc să investească în următoarele 12 luni;
- Ce obiceiuri/ acțiuni își doresc să adopte/ facă în următoarele 12 luni;
- Mecanisme adoptate pentru a face față izolării sociale;
- Impactul izolării sociale asupra relației de cuplu și vieții de familie.