aceste diferente? Ce politici si resurse sunt necesare? Cum s-ar putea asigura imbunatatirea conditiilor de munca si viata pentru toti europenii ? Sunt cateva din intrebarile la care Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca (FEICVM) din Dublin, Irlanda, incearca sa ofere raspunsuri prin intermediul anchetelor initiate in 1990 asupra calitatii muncii din tarile Uniunii Europene. Incepand cu anul 2001 anchetele au fost extinse la ansamblul celor 13 tari candidate, iar din 2005 Fundatia isi propune sa cuprinda in aria de investigatii 28 de tari de pe „batranul continent”. Obiectivul acestor studii este de a furniza celor interesati de unificarea Europei un inventar al conditiilor de munca si de a masura progresele sau degradarile eventuale ale calitatii muncii si ale conditiilor de lucru. Prin intermediul acestor cercetari se cauta, de asemenea, sa se identifice grupurile sau categoriile (varsta, sex, profesiune, statutul muncii), sectoarele si organizarile care ar fi indeosebi expuse la anumite riscuri in ce privesc sanatatea, securitatea muncii sau excluderea. Scopurile urmarite si declarate de initiatorii acestui amplu proiect vizeaza atragerea atentiei guvernantilor politici asupra anumitor evolutii (de exemplu, asupra faptului ca ameliorarea conditiilor de munca nu este nici naturala si nici automata), dar si provocarea dezbaterilor sociale (asupra precaritatii conditiilor de munca sau de viata si consecintelor acestora, de exemplu).Ancheta efectuata in 2003, Conditiile de lucru in tarile candidate, furnizeaza pentru prima data o banca de date asupra situatiei din toate cele 12 tari aderente si candidate (tAC) la UE (Bulgaria-BG, Cipru-CY, Estonia-EE, Lituania-LT, Letonia-LV, Ungaria-HU, Malta-MT, Polonia-PL, Romania-RO, Slovenia-SI, Slovacia-SK, Republica Ceha-CZ, Turcia-TR). Indicatorii urmariti acopera o lista vasta de teme, de la descrierea posturilor de lucru pana la cea a organizarii muncii (continutul si efectuarea sarcinilor), timpul de lucru (durata si amenajare), nivelele de remunerare, modul de informare si de consultare, pana la problemele lucratorilor, cele de sanatate, in primul rand.
Feminizarea locurilor de munca in fostele state socialiste
Un prim aspect deosebit de important remarcat de autorii anchetei este faptul ca din totalul populatiei din tAC care au un loc de munca – 43 de milioane -, mai mult de jumatate se afla in Romania si Polonia. De altfel, populatia din tara noastra (22 de milioane) si Polonia (31 de milioane) reprezinta mai mult de jumatate din populatia statelor aderente si candidate. Procentele de participare la piata muncii, atat pentru barbatii, cat si pentru femeile din tAC, sunt mai mici decat in UE, dar, pe de alta parte, proportia femeilor la munca (46%) este mai mare decat in UE (42%). Un alt aspect insemnat, semnalat prin intermediul studiului, il reprezinta proportia lucratorilor independenti (22%), mai mare decat in UE (17%), la fel ca si in agricultura (21% din locurile de munca, fata de 5% in UE). Mai putin imbucurator este faptul ca Romania detine recordul lucratorilor in agricultura (45%). Industria (categorie ce regrupeaza sectoarele minier, utilitati publice, industrii) utilizeaza aproximativ o treime din lucratori, procentele fiind apropiate intre cele doua grupari de state (tAC si UE). Ansamblul serviciilor si al sectorului vanzari (47%) este in schimb mai putin dezvoltat decat in UE (66%), cu diferente semnificative intre tari: Malta si Cipru detin suprematia in servicii, mai cu seama in domeniul hotelier si restauratie, in timp ce in Romania se inregistreaza cele mai putine (1%), la egalitate cu Lituania. tara noastra se remarca prin indicatorii cei mai scazuti la repartizarea fortei de munca pe sectoare si in activitatile imobiliare, transport si telecomunicatii, dar si in comert. Nici la capitolul „cadre de conducere” nu ne pozitionam mai bine in ierarhia rezultata in cadrul anchetei. Daca media tarilor UE depaseste 8%, in Romania procentul urca doar pana la patru, in timp ce in Estonia se situeaza la 12%, Letonia 19%, Lituania 9%. Compensativ, ne situam pe locul trei privind numarul de femei in campul muncii. tarile Baltice bat insa recordul: jumatate dintre femeile lor lucreaza. Daca se iau in consideratie si categoriile profesionale, pozitia femeilor ar putea fi invidiata de sexul opus. Femeile sunt mai prezente in munci calificate in tAC decat in UE. Cele mai multe se gasesc in categoria cadrelor superioare, profesiunilor stiintifice si intelectuale, iar cele mai putine in vanzari. Distributia pe sexe si sectoare de activitate scoate in evidenta o proportie mai mare de barbati in agricultura si industrie, in special in constructii si, dimpotriva, o mai mare proportie de femei in servicii. Se constata, de asemenea, o proportie mai mare de femei care isi desfasoara activitatea in hotelarie si restauratie in Uniunea Europeana decat in tAC.Avem o forta de munca imbatranitaRomania se distinge intre tarile candidate si in privinta statului muncii. Avem un procent mic de salariati, prin comparatie cu tarile vecine si din UE. In schimb, la numarul de persoane care lucreaza ca independenti, ne intrece doar Polonia si Lituania. De altfel, polonezii numara cei mai putini salariati. Pe medie, tarile UE au mai putini independenti fara salariati. Noi ocupam primul loc in clasament la numarul de salariati care lucreaza cu contract pe durata nedeterminata si ultimul cu salariatii care lucreaza cu contract pe durata determinata, ceea ce ar putea sa se explice printr-un grad mai mic de flexibilitate in abordarea relatiilor de munca din partea romanilor. Tot pe locul intai suntem si in privinta persoanelor care lucreaza singure intr-o microintreprindere (57%), Malta avand cu doua procente mai putin. Desi am fost mereu bombardati cu informatii de genul „tarile capitaliste se confrunta cu imbatranirea populatiei”, studiul FEICVM releva ca varsta medie a celor care lucreaza in tAC este de 40 de ani, cu un an mai mult decat a celor din UE. Peste jumatate din lucratori au 40 de ani si mai mult (in UE doar 46%), iar 12% au 55 de ani si peste (11% in UE). Romania se situeaza la limita cea mai de jos fata de tAC, cu forta de munca cu varste cuprinse intre 25 si 39 de ani (35% fata de 44%, de exemplu, in Slovenia sau fata de media UE – 42%). In schimb, avem indicatorul cel mai mare la forta de munca peste 55 de ani (22%), dublu fata de media tAC si UE. In fostele tari socialiste oamenii lucreaza in mai multe locuri. O zecime dintre cei investigati au declarat ca au si un al doilea loc de munca, in timp ce in UE procentul este doar de sase. Cel mai ridicat scor se regaseste in Romania (12%), dar procentele cele mai mari de ocupare regulata a unui al doilea post se intalnesc in Polonia, Letonia si Estonia. In Romania se intalnesc cei mai multi muncitori sezonieri, 23%, procent foarte mare fata de tAC, daca ne uitam la datele statistice inregistrate in toate celelalte tari: 2% maximum. Distributia pe sectoare de activitate indica procentaje mai ridicate in activitatile imobiliare si in constructii. Pe categorii de munca, proportiile cele mai mari de persoane care ocupa un al doilea post regulat se intalnesc la cadrele superioare si profesiunile intelectuale si stiintifice. In sfarsit, persoanele cele mai numeroase care ocupa un al doilea post sunt independentii cu salariati in subordine. Media orelor lucrate in al doilea post este de 17,8 ore in tAC si 12,1 ore in UE. Lor li se adauga 42,7 ore lucrate in activitatea principala. Duratele cele mai mari lucrate in al doilea post se intalnesc in Slovacia (34,31 ore), Romania (27,08 ore) si in Ungaria (23,68 ore). Explicatia acestei repartitii cantitative a fortei de munca in favoarea tarilor aderente si candidate se regaseste in datele furnizate in legatura cu informatizarea muncii. Raportul dintre tAC si UE in acest domeniu este de unu la trei. Numai 12 % din lucratori, fata de 31% din UE, declara ca lucreaza tot timpul sau aproape tot timpul pe calculator, iar cel putin 27% (41% in UE) in mod ocazional, adica cel putin un sfert din timpul de lucru. si pe tari membre tAC se constata diferente semnificative, Romania fiind codasa din aceasta grupare: 7%, fata de 28%, de exemplu, in Slovenia. Demn de semnalat este si faptul ca femeile folosesc mai mult decat barbatii mijloacele informatice de lucru: 14%, fata de 11%.rn
rnMunca provoaca dureri mari nu numai romanilor rn
rnDatele statistice sintetizate prin ancheta FEICVM reflecta o expunere a lucratorilor din tAC la riscuri fizice – zgomot, temperaturi extreme, poluare, substante periculoase sau vibratii – intr-o mai mare masura. Daca ne asteptam la aceste rezultate, surprinzatoare sunt raspunsurile celelalte: lucratorii din UE spun ca sunt mai expusi la purtarea de sarcini grele decat cei din tAC. La acestia din urma se constata, de asemenea, o mai buna utilizare a echipamentelor individuale de protectie si au o mai buna informare asupra riscurilor, ceea ce conduce la ideea ca exista o politica de prevenire mai mult la nivel individual decat colectiv. rnAnchetatorii au incercat sa completeze spectrul mediului de lucru si cu date legate de pozitiile de lucru. Constatarea este dureroasa la modul propriu. In cea mai mare parte a tarilor (si tAC si UE) oamenii se plang de expunere la conditii dureroase de lucru. Prin comparatie cu lucratorii din UE, romanii stau, in mod paradoxal, ceva mai bine la acest capitol, dar oricum scorul inregistrat fata de medie este ridicat. Un pic peste jumatate dintre lucratorii nostri sunt expusi la conditii dureroase de lucru, la egalitate cu ungurii, polonezii sau slovenii, media pe tAC fiind de 47%, la fel ca si in UE, dar mult sub procentele inregistrate la elvetieni (68%) sau francezi (58%). Femeile sunt totusi mai putin expuse decat barbatii la ansamblul riscurilor fizice, cu exceptia pozitiilor de lucru dureroase, unde egalitatea intre sexe se mentine (47% si la barbati si la femei). Lucratorii independenti, mai ales cei care lucreaza singuri, sunt mai putin expusi la purtarea de sarcini grele si pozitii dureroase. In rnce-i priveste pe salariati, acestia sunt mai expusi la zgomot si vibratii. Muncitorii temporari din tAC declara ca sunt mai putin afectati de conditiile neprielnice de lucru decat celelalte categorii de salariati, in timp ce in tarile UE ei reprezinta categoria cea mai expusa. rnExplicatia procentului ridicat de romani care se plang de expunere la conditii dureroase de lucru se regaseste in numarul mare de lucratori pe care-i avem in agricultura. Pe categorii socio-profesionale, ancheta FEICVM arata ca lucratorii manuali, artizanii, muncitorii calificati si necalificati si agricultorii sunt cei mai expusi la totalitatea factorilor de risc. Lucratorii din servicii si din sectorul vanzarilor (42%) ajung si ei la niveluri destul de ridicate in privinta expunerii la posturi dureroase si penibile. Sectoarele unde se regasesc cele mai mari procente, in afara de agricultura, sunt constructiile, industria si minele, hotelaria, restauratia si transporturile. In aceste sectoare sunt expusi la riscuri fizice mai mult de jumatate dintre lucratori. Proportia cea mai mare o ating lucratorii din marile intreprinderi, cei mai afectati fiind, in general, tinerii cuprinsi intre 25 si 39 de ani. rnDaca luam in considerare si durata mai mare a programului de lucru pe cap de lucrator roman, prin comparatie cu numarul de ore de lucru repartizate proportional pe tari, se poate trage concluzia ca suntem un popor foarte harnic. Daca durata medie de lucru pe saptamana pe ansamblul lucratorilor din tAC este de 44,4 ore, fata de 38,2 ore in Uniune, in Romania ea urca la cel mai inalt nivel: 45,9 ore. Cresterea este insa data de proportia mare de lucratori in agricultura pe care o avem. Diferenta se reduce atunci cand luam in considerare numai salariatii: 43,3 ore, ceea ce ne situeaza sub media in tAC. Daca analizam pe grupe principale, lucratorii independenti cu salariati stau cel mai mult la serviciu (61%), avand orarele cele mai lungi si fata de lucratorii independenti fara salariati, dar si fata de salariatii din toate tarile aderente si candidate. Dupa criteriul sexelor este interesant, de asemenea, sa remarcam faptul ca in Romania femeile lucreaza in medie mai mult decat barbatii (49 de ore fata de 44ore), media fiind mai ridicata si prin raportare la totalul orelor care rezulta pentru toti salariatii din tAC. rnData fiind amploarea anchetei FEICVM, vom continua sa publicam in numerele viitoare alte analize comparative cu statele din UE legate de conditiile de munca in tarile aderente si candidate.