România este printre primele ţări din Europa când vine vorba de muncitori fără forme legale. În fiecare zi, peste 1,5 milioane de români lucrează fără să aibă siguranţa unui contract legal. Evaziunea de acest tip prejudiciază statul român cu 4 miliarde de euro anual, arată Consiliul Fiscal. Dincolo de datele economice, este însă un fenomen ce prezintă, în cazuri extreme, şi riscuri sociale uriaşe, scrie Digi 24.
După prăbuşirea comunismului, munca la negru a devenit un fenomen care păgubeşte statul român cu peste 4 miliarde de euro, în fiecare an. În plus, românii care acceptă să lucreze fără nicio acoperire legală se expun la riscuri enorme. În unele cazuri extreme, devin victime ale traficanţilor de persoane. În ultimii ani, zeci de cazuri de sclavie modernă au fost descoperite de autorităţi, atât în ţară, cât şi în străinătate.
Potrivit statisticilor, în fiecare zi, peste 1,5 milioane de români se duc la muncă, fără forme legale, mai scrie Digi 24.
Gabriela Radu, director adjunct Inspecţia Muncii: „Domeniile cele mai des întâlnite sunt construcţiile, pe perioada când sunt construcţii, serviciile, firmele de pază, confecţiile, parte din agricultură (…) Alimentaţie publică, nu trebuie să uităm restaurantele, vorbim de perioada de vară”.
Dimensiunile fenomenului se văd cel mai bine în domeniul construcţiilor. Inspecţiile de muncă au devenit o rutină pe şantiere. De multe ori, însă, angajaţii la negru încearcă să inducă în eroare inspectorii: spun că este prima lor zi de lucru sau, pur şi simplu, că nu ştiu să scrie când li se cere să completeze o fişă de identificare.
Ministerul Muncii recunoaşte că „este greu să vorbim de eliminarea” muncii la negru în România. Deşi, numai anul trecut, Inspecţia Muncii a făcut 100.000 de controale, a sancţionat mai mult de 34.000 de angajatori cu sume care se ridică la 110 milioane de lei. Este însă doar o frântură din munca „la negru” în România.
Potrivit unui eurobarometru, România se afla, în urmă cu un an, pe locul trei, alături de Grecia şi Slovenia, în topul ţărilor unde cetăţenii au recunoscut că au primit salarii „în plic”.
De ce este însă periculos să munceşti la negru? Gabriela Radu, director adjunct Inspecţia Muncii spune: „Nu beneficiază de asigurări sociale de niciun fel, nici sănătate, nici de şomaj, nici de pensie, i se poate întâmpla un accident de muncă şi nu poate beneficia de toate prevederile legii de accidente de muncă şi boli profesionale”.
De cealaltă parte, reprezentanţii patronatelor sunt de părere că munca la negru este un fenomen alimentat în special de taxele prea mari.
Printre cei mai vulnerabili sunt zilierii din agricultură. Din iunie 2014, noua formă a "Legii zilierului", adoptată în 2011, prevede drepturi şi obligaţii clare pentru astfel de muncitori.
Pe de altă parte, autorităţile sunt de părere că, la nivel naţional, nu se poate vorbi de un fenomen al sclaviei moderne. În ceea ce priveşte însă românii care pleacă la muncă în străinătate, lucrurile stau altfel. Specialiştii au stabilit o legătură clară între munca la negru în străinătate şi traficul de persoane.
În ultimii ani, ofiţerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate organizată şi Terorism au descoperit mai multe reţele transfrontaliere de trafic de persoane.
Nu este doar o problema românească. Economia informală se ridică la 20% din PIB-ul Uniunii Europene. Din acest motiv, Comisia Europeană ia în considerare înfiinţarea unei platforme comune de legi care să combată formele de muncă la negru din toate ţările membre.
„Suntem în UE şi trebuie să vă spun că şi Uniunea se preocupă foarte mult de munca la negru, se lucrează la o platformă pentru munca la negru în cadrul UE, care să dea nişte reguli practici generale la nivelul Ue să fie aplicate de fiecare ţară, pentru a putea combate acest fenomen al muncii nedeclarate”, spune Gabriela Radu, director adjunct Inspecţia Muncii.
„Singura soluţie este să punem totuşi statul în drepturile lui, să funcţioneze, să ne plătim dările cum trebuie, dar e o treabă care trebuie să se întâmple simultan”, consideră Adrian Izvoranu, reprezentant patronate.
„Trebuiesc legi mai aspre, dar până la limita încălcării drepturile omului. Pentru că UE, în afară de urmărirea economiei informale, urmăreşte şi respectarea drepturilor omului. Şi atunci nu se poate de păşi această graniţă”, spune Lucian Albu, economist.
Un sondaj IRES realizat în luna mai 2014 pentru Digi24, arăta că 43% dintre români cred că le-ar fi „foarte greu” să-şi găsească un nou job, dacă vor fi nevoiţi să o facă. Locul de muncă a devenit un motiv de mare ingrijorare, care îi împinge pe mulţi să accepte să lucreze în orice condiţii.